Superstiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată. Când se poate spăla după Paște?
În acest weekend, creștinii ortodocși de pretutindeni au sărbătorit Învierea Domnului, după o perioadă îndelungată de post și de contemplare a divinității. Însă faptul că am trecut de sărbătoarea Paștelui nu înseamnă că această perioadă încărcată spiritual a ajuns la final! Ea continuă cu Săptămâna Luminată, în care sunt cuprinse o mulțime de tradiții și sărbători despre care orice credincios trebuie să știe!
Săptămâna Luminată este perioada ce urmează Paștelui, o perioadă din calendarul creștin încărcată de emoție și de speranță. Doar pentru că am trecut de duminica Învierii nu înseamnă că sărbătorile și tradițiile asociate cu acest eveniment s-au oprit brusc; urmând, în cele din urmă, Înălțarea Domnului și apoi Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile). Iar în ce privește această săptămână, există o mulțime de tradiții și obiceiuri. De exemplu, miercurea și vinerea sunt zile cu „harți”, adică nu este nevoie să ținem post!
În primul rând, românii trebuie să știe că în Săptămâna Luminată Biserica Ortodoxă spune că nu în toate zilele este permis să facem treburi casnice. Mai precis, gospodinele nu au voie să spele rufe decât în zilele de miercuri, joi, cât și sâmbătă. Iar motivul este unul simplu: luni și marți sunt a doua, respectiv a treia zi de Paște. Iar în ce privește vinerea, avem parte de o altă sărbătoare importantă în creștinism: Izvorul Tămăduirii.
Gospodinele nu pot spăla decât în trei zile din Săptămâna Luminată
Există nenumărate tradiții legate de această perioadă, inclusiv cea care spune că toți cei care au încetat din viață în Săptămâna Luminată vor merge direct în Rai, nemaifiind supuși Judecății de Apoi. De asemenea, în această săptămână nu se fac parastase și nunți, iar slujba de înmormântare are conținutul ușor modificat, pentru a pune mai mult accent pe victoria asupra morții.
În vinerea din Săptămâna Luminată credincioșii vor sărbători Izvorul Tămăduirii, o sărbătoare dedicată Maicii Domnului, în care este comemorat un miracol în care aceasta a arătat Împăratului Leon cel Mare locul unui izvor cu apă tămăduitoare. În această zi, biserica sfințește aghiasma, iar mulți credincioși merg în pelerinaj la lăcașuri de cult unde sunt ape, sau icoane, făcătoare de minuni; cum ar fi Mânăstirea Ghighiu (unde se găsește o icoană a Maicii Domnului, cât și apă făcătoare de minuni), sau Biserica Greacă din Brăila (unde este un izvor cu apă tămăduitoare).
