Tânărul de 24 de ani care face palincă de mure. Cum i-a venit ideea și cum se produce băutura
O familie din judeţul Gorj, care deţine o plantaţie cu mure de aproximativ un hectar în comuna Stăneşti, a găsit o soluţie pentru fructele nevândute. Astfel, acestea sunt utilizate pentru a obţine palinca de mure, făcută tradiţional, în cazan de cupru. Băutura are 52 de grade şi se obţine după două distilări.
Andrei Porei, antreprenorul care produce palincă de Gorj, povesteşte cum a devenit unul dintre primii cultivatori de mure din Oltenia. „Era terenul nostru şi a pornit de la o joacă. Împreună cu familia, când ne întorceam dintr-o vacanţă, ne-am oprit la o plantaţie, pe care o tot urmăream pe Facebook, fiindcă nu credeam că pot exista mure atât de mari”, povesteşte Andrei. „Când eram copil, mă delectam cu fructele culese din pădure. Am fost uimit de gustul şi mărimea fructelor din plantaţia vizitată. Aşa a apărut ideea de a produce şi noi mure. În 2015 am cumpărat câţiva butaşi, ca să vedem dacă se aclimatizează la zonă. Eram printre primii din Gorj care au cultivat un teren cu mure. Platanţia noastră se întinde pe un hectar“, îşi aminteşte tânărul de 24 de ani.
Familia Porei s-a gândit cum să valorifice murele care se degradează şi care nu mai pot fi vândute. Prin urmare, fructele au ajuns să fie folosite pentru producerea de palincă. „Până am înţeles cum e cu piaţa de desfacere au fost mici pierderi, dar aşa am învăţat multe. Sunt fructe care se deteriorau - se coceau prea mult şi, din cauza umidităţii abundente, se spărgeau acele alveole. Aşa că am decis să le folosim pentru a produce palincă. În acest fel, pierderile au fost reduse“, explică Andrei Porei pentru adevarul.ro.
«Băutura are o culoare asemănătoare coniacului»
Tânărul antreprenor dezvăluie şi modul de producere al acestei băuturi: „Palinca de mure este facută tradiţional, în cazan de cupru, prin dublă distilare. Fructele care nu sunt calitatea I se pun în butoaie şi se lasă la fermentat aproximativ trei săptămâni. Butoaiele se acoperă cu folie, astfel încât borhotul să nu ia contact cu aerul. Când începem procesul de distilare, partea de sus, care are o culoare urâtă, se îndepărtează şi ajungem la o culoare roz. Se amestecă bine şi se pune în cazan. După două distilări, palinca trebuie pusă în butoi de lemn, de preferat stejar. Băutura capătă o culoare asemănătoare coniacului şi are un gust aromat de mure“.
Palinca are o tărie de 52 de grade şi, deocamdată, este doar pentru uz personal şi pentru prieteni, dar în viitorul apropiat o să devină, cu siguranţă, o afacere. Andrei Porei a absolvit Facultatea de Cinematografie din cadrul Universităţii Hyperion, fiind pasionat de film şi fotografie încă din liceu. El a avut propria firmă de la vârsta de 18 ani.
Urmează o plantaţie de zmeură bio
Familia Porei a vândut producţia de mure din 2020 la hipermarket-uri din Târgu Jiu, Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti. Andrei a pornit o nouă afacere: cea mai mare plantaţie de zmeură bio din Oltenia, cu ajutorul unui proiect finanţat din fondurile europene, în valoare de 700.000 de lei. Plantele aduse din Polonia vor fi sădite la primăvară, iar primele fructe vor fi culese la vară. „În luna aprilie va fi plantat materialul săditor, un soi patentat în anul 2019. Am ales un soi de zmeură cu fruct mediu, dar cu un gust foarte bun. Fructele pot ajunge la o lungime de 2,5 centimetri. Producţia de zmeură va fi de 8 - 9 tone la hectar“, arată, însufleţit, antreprenorul.
