Te-au speriat imaginile cu Dunărea secată? Stai să vezi ce debit avea acum 200 de ani
Imaginile cu albia Dunării, vizibilă și uscată, în mai multe zone ale fluviului, din cauza secetei, din ultimele luni, i-au înspăimântat pe mulți români.
Și mai înspăimântător este dacă analizăm vechile hărți ale Europei și analizăm, comparativ cu cele actuale, surprinse din satelit, cât de mult a scăzut debitul fluviului care asigură granița naturală de sud a țării.
Modificări majore, în ultimii 200 de ani
Pe serverul companiei Arcanum există posibilitatea de a suprapune și de a analiza, printr-o setare de transparență, Harta Habsburgică, din secolul al XIX-lea(1 ianuarie 1801 - 31 decembrie 1900), în comparație cu cea din prezent.
Impresionează, în primul rând, acuratețea cartografilor, din urmă cu aproape 200 de ani. Odată suprapuse cele două hărți, se poate observa că traseul fluviului nu s-a modificat foarte tare, nici relieful, existând anumite diferențe de curs, apărute, cel mai probabil, în urma diverselor lucrări de reamenajare.
Ce atrage atenția, foarte rapid, însă, este debitul și, mai ales, diversele canale sau lacuri, numite iezere, de pe harta veche, dispărute între timp. Motivele pot fi diverse, legate de climă sau chiar de lucrările de infrastructură, fiind preferat terenul pentru agricultură, în detrimentul unei întinderi de apă.
Diferențele de debit sunt vizibile și în cazul altor cursuri de apă
Cert este că diferențele de debit se pot observa foarte ușor și în cazul altor râuri. În sudul Bucureștiului, de exemplu, din râul Câlniștea a rămas un simplu canal.
În urmă cu 200 de ani, afluentul Neajlovului forma o veritabilă deltă, în ceea ce astăzi se numește Lunca Câlniștei, utilizată ca teren agricol sau islaz comunal.
Citește și: Seceta extremă a scos la suprafață orașe antice și rămășițe umane
Interesant este cum atunci când există precipitații puternice și apar viituri sau inundații, râurile și fluviile își revendică vechea albie.
Seceta din această vară a dus la scăderea debitului de apă în mai multe bazine hidrografice. Debitul Dunării, de exemplu, la intrarea în țară a fost în scădere, având valoarea de 1800 mc/s fiind mai puțin de jumătate față de media multianuală a lunii august (4300 mc/s), conform Apele Române.
Unde sunt restricții în alimentarea cu apă, din România
Din acest motiv, în anumite zone, alimentarea cu apă a fost raționalizată. Luni, 22 august, la nivel național, erau 668 de localități alimentate cu program restricționat, respectiv:
- 252 de localități (din 22 județe) care dispun de sisteme de alimentare cu apă: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinți, Bihor, Teleorman, Brașov, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj și Bihor);
- 416 de localități (din 12 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Neamț, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă.
Citește și: Seceta din România! S-au uscat păşunile, vacile n-au ce mânca!
În toate aceste localități care dispun, respectiv nu dispun de sisteme de alimentare, necesarul de apă este asigurat din sursa de apă subterană. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor care sunt parțial secate.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
