Ultima scrisoare de dragoste a unui ostaş român
O poveste emoţionantă, descoperită întâmplător după nu mai puţin de 103 ani! O epistolă de dragoste trimisă în 1915 de un ostaş român, aflat pe front în armata Austro - Ungariei, a fost găsită de nepoata acestuia, în rama unui tablou de familie. Tânărul care le scria din tranşee soţiei sale şi celor trei copii nu s-a mai întors acasă, răpus de războiul nemilos.
Ileana Voina a găsit în rama unui tablou de familie o scrisoare veche de peste un secol, care conţine câteva rânduri răvăşitoare. Tabloul sub care a fost găsită „cartea” trimisă de Leonida Maniu îl înfăţişa pe acesta alături de soţia sa, Domnica, şi de cei trei copii ai lor (două fete şi un băiat), într-un portret realizat la un atelier fotografic din Orăştie.
Atunci exista obiceiul ca oamenii să îşi facă poze împreună cu cei dragi, înainte de a pleca pe front, scrie adevarul.ro. Nepoata românului plecat la război sub steagul Austro - Ungariei a descifrat cu greu rândurile îngălbenite. Scrisoarea a fost trimisă de Leonida familiei din satul Pricaz, în ianuarie 1915, şi a fost ultima veste primită de nevastă înainte ca el să moară luptând pe frontul rusesc.
Iată conţinutul scrisorii descoperite de Ileana Voina: „Iubită soţie, dragă epistolă vă trimit. Tu, dragă soţie, să nu fii necăjită despre mine. Cărţile tale pe care mi le trimiţi eu toate le capăt la mână şi tot bine înţeleg că îmi scrii în ele. Dar de mine, ce să-ţi spun, când om veni... Nu ştiu de acum înainte ce va fi. (…) Pe aici ninge şi zăpadă mare e. Şi tu draga mea soţie şi dragii mei copilaşi aş dori mult să vă văd faţa voastră, că mi-e dor foarte tare de voi, dragii mei. Acum într-o noapte am visat că venea copilul meu către mine. Şi parcă îi era ruşine de mine. Şi parcă era îmbrăcat într-o hăiniţă de vară şi am zis, către tine dragă, să-l îmbraci mai gros, să nu răcească. Şi să îmi mai scrii că l-ai băgat slugă şi cu câtă plată. Şi te rog soţie dragă să ai grijă de fete şi de copilul, că noi mergem la bătaie, când o fi vreme, şi să nu uitaţi unul de altul. Te sărut soţie dragă, din tot sufletul meu şi pe copilaşi, tot aşa, şi pe socri, pe mătuşa, pe toate neamurile. Să îmi scrii, şi pe la voi este iarnă mare, ca pe aici? Te sărut din inimă şi îţi doresc sănătate, la toată casa, că nu te pot uita până la moartea mea. Cu drag, al tău soţ şi tată, Leonida Maniu”.
