Un hectar de teren agricol costă de aproape 3 ori mai mult într-un județ din România. Unde se cer peste 60.000 de lei
Prețurile terenurilor agricole continuă să varieze semnificativ de la un județ la altul, arată datele Barometrului terenului agricol AI Partener AGRI, ediția septembrie 2026. Diferențele sunt considerabile, astfel că un hectar de teren agricol poate costa de aproape trei ori mai mult în anumite zone ale țării comparativ cu altele.

Cine se află pe primele poziții
Potrivit Agrobiznes, județul Ilfov ocupă primul loc în clasamentul celor mai scumpe terenuri agricole, cu un preț mediu solicitat de 61.007 lei pe hectar. La polul opus se află județul Mehedinți, unde proprietarii cer, în medie, 22.737 lei pentru un hectar de teren agricol.
Diferența dintre cele două județe ajunge la 38.270 de lei pe hectar. Practic, terenurile agricole din Ilfov sunt, în medie, de aproximativ 2,7 ori mai scumpe decât cele din Mehedinți.
Valori peste media națională se înregistrează și în alte regiuni ale țării. Județele Arad, Timiș și Satu Mare, precum și Călărași, Ialomița și Vrancea, se remarcă prin prețuri medii cuprinse între 42.000 și 46.000 de lei pe hectar. Aceste sume depășesc media națională de 36.401 lei pe hectar și evidențiază diferențele regionale existente pe piața funciară din România.
Dimensiunea terenului influențează prețul pe hectar
Analiza arată că valoarea unui teren agricol nu este determinată doar de amplasare, ci și de suprafața parcelei scoase la vânzare. Din acest motiv, barometrul compară ofertele în funcție de mai multe categorii de suprafață, de la terenuri sub un hectar până la parcele cuprinse între 5 și 10 hectare.
Specialiștii subliniază că prețul mediu pe hectar poate varia în funcție de dimensiunea terenului, iar comparațiile realizate fără a ține cont de acest aspect pot oferi o imagine incompletă asupra pieței.
Prin urmare, media calculată la nivelul unui județ nu reflectă întotdeauna prețurile practicate pentru toate categoriile de terenuri agricole disponibile în zona respectivă.
Specialiștii care au realizat barometrul atrag atenția că valorile prezentate reprezintă prețurile cerute de proprietari în anunțurile de vânzare, nu sumele finale la care se încheie tranzacțiile. În practică, valoarea consemnată în contractele de vânzare-cumpărare poate fi mai mică, în urma negocierilor dintre vânzători și cumpărători.



































