Vlad Pascu ajunge din nou în fața judecătorilor! Decizie importantă a Tribunalului în dosarul de trafic de droguri. Ce acuzații i se aduc mamei sale, Miruna Pascu

Vlad Pascu, condamnat la 10 ani de închisoare pentru accidentul mortal produs în stațiunea 2 Mai, va ajunge din nou în fața judecătorilor. De această dată, este vorba despre dosarul în care este acuzat de trafic de droguri. Nici mama sa, Miruna Pascu, nu scapă de proces, aceasta fiind acuzată că ar fi încercat să influențeze declarațiile unei tinere care avea legătură cu ancheta. Tribunalul București a respins obiecțiile formulate de apărare și a dispus începerea judecății pe fond.

Vlad Pascu, un nou proces după gratii Foto: arhiva

Dosarul în care Vlad Pascu și mama sa, Miruna Pascu, sunt inculpați a trecut de etapa camerei preliminare, după ce judecătorul a respins cererile și excepțiile ridicate de avocați. Hotărârea a fost pronunțată la 24 septembrie 2026, iar apărarea nu a reușit să obțină anularea actelor de urmărire penală.

Vlad Pascu este judecat pentru acuzațiile din dosarul de trafic de droguri, în timp ce Miruna Pascu trebuie să răspundă pentru presupusa influențare a declarațiilor. Fiul său a contestat, la 29 octombrie 2026, condamnarea de 10 ani de închisoare primită în august 2025 pentru tragedia de la 2 Mai. Contestația urmează să fie analizată de Curtea de Apel București.

Cazul de trafic de droguri a ajuns în atenția publicului după apariția, în 2023, a unei înregistrări în care Vlad Pascu și iubita sa de atunci, Rebecca Lăzărescu, foloseau în glumă termenul „oxicomani”, în loc de toxicomani, în timp ce consumau substanțe interzise.

Ulterior, anchetatorii au cercetat și discuțiile purtate de Miruna Pascu cu tânăra, procurorii suspectând că mama lui Vlad ar fi încercat să o determine să dea anumite declarații în timpul anchetei.

De ce a cerut apărarea anularea dosarului în care sunt judecați Vlad și Miruna Pascu

Dosarul a avut un parcurs complicat înainte să ajungă din nou în fața instanței. Pe 27 septembrie 2024, judecătoarea Maria Ecaterina Humulescu-Stan a eliminat din rechizitoriu principala probă care o incrimina pe Miruna Pascu în legătură cu presupusa influențare a declarațiilor martorilor, scriu cei de la Libertatea.

Era vorba despre interceptarea unei conversații telefonice dintre Miruna Pascu și Rebecca Lăzărescu, în care mama tânărului îi oferea sfaturi despre cum ar trebui să se comporte în fața anchetatorilor.

Magistratul a considerat că procurorii ar fi trebuit să solicite mandate distincte pentru supravegherea tehnică și înregistrarea convorbirii. În urma acestei decizii, cauza a fost restituită la parchet, unde a rămas până la 15 aprilie 2026.

Procedura de cameră preliminară a fost reluată pe 16 aprilie 2026. Atunci, inculpații au primit copii certificate ale rechizitoriului și au avut la dispoziție aproape cinci luni pentru a formula cereri și excepții.

La termenul din 9 septembrie 2026, avocații celor doi au încercat să obțină din nou eliminarea dosarului, invocând, printre altele, faptul că Rebecca Lăzărescu nu ar fi beneficiat de asistența unui avocat atunci când a depus denunțul.

Rebecca Lăzărescu era minoră când a depus denunțul. Argumentul invocat de avocații lui Vlad Pascu

Apărarea a susținut că denunțul formulat de Rebecca Lăzărescu la 6 septembrie 2023 ar fi trebuit tratat drept o plângere prealabilă, întrucât tânăra afirma că s-a simțit amenințată.

Avocații au insistat asupra faptului că aceasta era minoră la momentul respectiv și nu ar fi fost asistată de un avocat, deși, în opinia lor, dobândise deja calitatea de persoană vătămată.

În cadrul ședinței, apărătorii au explicat argumentele pentru care solicitau constatarea nulității:

„În primul palier, cel al nulității sesizării, după cum se poate observa, la data de 06.09.2023, din cuprinsul acelui denunț rezultă cât se poate declar că (Lăzărescu Rebecca Ioana – n.r.) s-a comportat ca o persoană vătămată și, practic, conținutul acelui denunț - de facto, și de drept - ar trebui să reprezinte, o veritabilă plângere prealabilă, pentru că aceasta menționează, la finalul respectivului denunț, că a fost, s-a simțit amenințată, a simțit o vătămare, a simțit o temere și așa mai departe.

Teoria pe care merge apărarea (…) este că, la momentul la care aceasta formulează acel denunț (6 septembrie 2023), întrucât era minoră, (…) era o persoană cu capacitate de exercițiu restrânsă, ea nu a fost asistată de către un avocat.

Se mai poate aprecia că asistența avocatului este obligatorie din momentul începerii urmăririi penale, lucru neadevărat, pentru să asistența avocatului, în opinia sa, este necesară din momentul în care persoana dobândește calitatea de persoană vătămată, calitate care se materializează prin depunerea acelui denunț.

Atât timp cât textul din Codul de procedură penală prevede că o persoană cu capacitate de exercițiu restrânsă trebuie să fie însoțită la formularea denunțului de o persoană potrivit legii civile, apreciază apărarea că același principiu ar trebui să se aplice și în ceea ce privește asistența obligatorie de către avocat.

În aceste condiții, pentru că aceasta nu a fost asistată la momentul sesizării de către avocat, un moment esențial al urmăririi penale, întrucât, ca urmare a acestuia a fost declanșat acest dosar care se află acum pe masa instanței de judecată, în opinia apărării, această sesizare este lovită de nulitate absolută și, în consecință, toate actele derivate sau efectuate ca urmare a acestei sesizări sunt, la rândul lor, lovite de nulitate absolută.”

Apărarea a mai contestat legalitatea actelor efectuate în intervalul 6–13 septembrie 2023, susținând că procurorul ar fi trebuit să dispună mai devreme continuarea urmăririi penale față de suspect.

Un alt argument a vizat audierea Rebeccăi Lăzărescu în calitate de martor, pe 11 septembrie 2023. Avocații au invocat prevederile articolului 405 alineatul 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora suspectul sau persoana vătămată nu pot fi audiați în această calitate.

Tribunalul București a respins argumentele apărării: „Simple alegații lipsite de temei juridic”

Judecătorul de cameră preliminară nu a fost de acord cu interpretarea avocaților și a respins excepțiile formulate de Vlad și Miruna Pascu.

În motivarea deciziei din 24 septembrie 2026, magistratul a explicat că sesizarea organelor judiciare nu presupune, în mod obligatoriu, ca persoana care formulează denunțul să fie asistată de un avocat.

„Întrucât momentul sesizării organelor judiciare (…) se situează cronologic anterior momentului începerii urmăririi penale, deci anterior debutului procesului penal, judecătorul de cameră preliminară reține că formularea sesizării organelor de urmărire de către persoana vătămată nu este condiționată de asistarea acesteia de către avocat, obligativitatea asigurării asistenței juridice, prin avocat ales sau desemnat din oficiu, existând doar ulterior momentului începerii urmăririi penale. (…)”

Judecătorul a mai arătat că acceptarea interpretării propuse de apărare ar putea împiedica victimele minore să sesizeze organele judiciare atunci când nu au posibilitatea de a apela la un avocat.

„Interpretarea de natura celei expuse în cererile și excepțiile formulate ar pune persoanele vătămate minore în imposibilitatea de a sesiza organele de urmărire penală, prin denunț, plângere sau plângere prealabilă, în cazul în care acestea nu ar avea posibilitatea să apeleze la serviciile unui avocat ales, cu atât mai mult cu cât, la momentul formulării sesizării, nici nu ar exista posibilitatea desemnării unui avocat din oficiu (…) tocmai din cauza lipsei unui cadru procesual în care să poată fi solicitată acordarea asistenței juridice. (…)”

Nici argumentul privind presupusa întârziere a procurorului în efectuarea urmăririi penale nu a fost acceptat.

„Astfel, susținerile apărătorului ales al inculpatului, referitoare la faptul că organul de urmărire penală ar fi trebuit să dispună efectuarea în continuare a urmăririi penale anterior, sunt simple alegații lipsite de temei juridic (…)”.

În ceea ce privește audierea Rebeccăi Lăzărescu ca martor, magistratul a apreciat că, la acel moment, anchetatorii nu aveau suficiente informații pentru a-i atribui calitatea de persoană vătămată.

„Prin urmare, audierea acesteia în calitate de martor s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea urmăririi penale”, se arată în motivarea instanței.

Cum ar fi încercat Miruna Pascu să o determine pe Rebecca Lăzărescu să dea declarații favorabile fiului său

Unul dintre cele mai importante episoade din dosar este conversația telefonică purtată de Miruna Pascu și Rebecca Lăzărescu pe 7 septembrie 2023, la scurt timp după depunerea denunțului.

Discuția a fost interceptată de procurori și a ajuns să fie una dintre probele importante din anchetă, înainte ca înregistrarea să fie anulată prin decizia judecătorească din 2024.

În conversație, mama lui Vlad Pascu îi explică tinerei cum ar trebui să răspundă la întrebările anchetatorilor și îi sugerează să nu ofere prea multe detalii despre perioada în care se afla în preajma fiului său.

Iată dialogul dintre cele două:

Miruna: Îți repet! Orice declarați voi, ca și între ghilimele martori, nu sunteți martori… voi cumva trebuie să fiți agățați toți pentru acele clipuri, vă repet, că nu există nimic altceva decât mizeriile alea după net.

Rebecca: Și, dar ce să…eu de asta voiam să vorbesc cu dumneavoastră… ce să le zic… dacă mă întreabă, ce să le zic?

Miruna: Nu le zici nimic! Le zici că făceați și voi mișto de ceilalți cum face toată lumea pe net… nu asta făceați de fapt?

Rebecca: Aa…adică să neg…filmulețele …

Miruna: Da… că poți să faci mișto, nu-i așa? Păi, tu vrei să spui că luați, voi luați nu știu ce căcaturi?

Rebecca: Nu știu, chiar nu știu dacă să mint sau într-adevăr în acel videoclip, dacă nu eram sub influență, nu-l făceam niciodată. Până la urmă… că na…

Miruna: Nu erai sub nimic! Nu trebuie să spui în viața ta așa ceva… draga mea, pentru că nimeni nu poate să spună după un clip.

Rebecca: Cum adică?!

Miruna: Într-un clip poți să fii orice… e ca și cum ai juca teatru, da? (...)

Rebecca: Mie mi-e frică să nu mă ia pe mine după… dacă dau declarație falsă.

Miruna: Păi, aia o să ți se întâmple dacă vorbești așa, despre asta vorbesc. Tu de fapt te duci acolo ca martor și s-ar putea să nu mai ieși, dacă nu te duci cu avocatul, îți repet.

Rebecca: Păi, s-ar putea să nu mai ies dacă dau declarație mincinoasă.

Miruna: Nu, s-ar putea să nu mai ieși dacă dai declarație că nu știu ce făceai.

Rebecca: Adică? Ce făceam?

Miruna: Nu știu, tu știi… că eu nu știu ce făceai, că eu nu eram de față.

Rebecca: (oftează) (...)

Miruna: Eu nu pot să te sfătuiesc cu nimic, eu pot să te sfătuiesc decât să-ţi aduci aminte cât mai puţin din perioada asta a ta din viață, îţi spun foarte sincer să o laşi cu totul deoparte pentru că uită-te unde a ajuns Vlad şi poţi să ajungi şi tu şi oricine în aceeaşi situaţie în primul rând, înţelegi? Iar în al treilea rând, cum să spun, într-un fel sau altul să spui ce vrei tu, dar nu că a devenit, că nu eraţi, cum să spun eu…terminaţi în halul în care aţi apărut în clipul ăla, de acolo nu vă mai salvează nimeni, măi copii.

Rebecca: Mda.

Miruna: Că toţi fac prostii, dar parcă nu cât le-aţi făcut voi de mari.

Rebecca: Aia e acum…

Miruna: Nu e aşa, că „aia e”. Vă poate costa mult sau vă poate costa puţin.

Rebecca: Da, o să văd, o să iau în considerare şi ce mi-aţi spus dumneavoastră şi o să iau cea mai bună decizie.

Miruna: Cea mai bună decizie, ţi-am zis, este când eşti pe nisipuri mişcătoare şi te mişti foarte ușor la suprafaţă şi să nu spui mai mult decât ceea ce e minimul necesar.

Rebecca: Bine, chiar o să iau în considerare.

Miruna: Pentru că dacă nu-ţi aminteşti nişte lucruri să ştii că poţi să mai vii odată, îţi mai aminteşti, mai iei pe altcineva, mai vine un avocat, te mai îndrumă, ai înţeles?

Rebecca: Da.

Miruna: Poţi să nu-ţi aminteşti nimic sau poţi să spui domn’e... nu-mi amintesc astăzi, dar uite, mă mai chemaţi odată, că nu poate să-ţi facă nimeni nimic.

Rebecca: Bine.

Miruna: Sau poți să-ți spui că-ți amintești, dar nişte lucruri nu mai ţin minte, domn’e că eram.... habar n-am ce am făcut, ne-am îmbătat, nu ştiu dacă am mai luat sau dacă n-am mai luat, nu mai ţin minte... treaba ta ţi-am zis... este la atitudinea ta şi la ce vrei tu să faci, dar crede-mă... Rebecca, dar ce aţi făcut voi... deci mizeriile care au apărut în presă, deci Vlad nu era aici dacă nu erau toate instagramurile alea şi Vlad nu era aici dacă nu era lăsat singur în nenorocita aia de casă... da, nu ştiu de câte ori te-ai întâlnit tu cu tată-su’, că pe mine nu m-ai văzut niciodată la culoare.

Convorbirea a fost invocată în ancheta care o vizează pe Miruna Pascu, însă trebuie precizat că înregistrarea respectivă a fost anulată ca probă în 2024. Decizia Tribunalului din septembrie 2026 permite continuarea judecății pe fond, fără ca aceasta să reprezinte o pronunțare asupra vinovăției celor doi inculpați.