Numele maghiar al oraşului Sf. Gheorghe, acoperit cu vopsea

Persoane necunoscute au vopsit cu negru denumirea în limba maghiară a municipiului Sfântu Gheorghe, din judeţul Covasna, pe două tăbliţe de intrare în oraş, respectiv cea dinspre Miercurea Ciuc şi cea dinspre Ilieni, transmite NewsIn.

Primarul din Sf.Gheorghe, Antal Arpad, consideră că gestul ar avea legătură cu recentele adunări ale maghiarilor care au avut loc la Miercurea Ciuc şi la Odorheiu Secuiesc.

“Este o provocare primitivă din partea unora care înţeleg să reacţioneze aşa la unele solicitări ale comunităţii maghiare. Sunt sigur că ce s-a întâmplat astăzi la sediul UDMR şi cu aceste plăcuţe are legătură cu adunările de la Miercurea Ciuc şi Odorheiu, dar este un răspuns greşit la solicitările şi acţiunile noastre, pentru că se compromit relaţiile româno-maghiare în zonă”, a spus primarul.

Antal a declarat că va sesiza Poliţia şi a făcut apel la populaţie să-i semnaleze dacă mai observă astfel de incidente.

Maghiarii vor autonomie pentru Ţinutul Secuiesc

Două adunări ale aleşilor locali maghiari au avut loc, vineri şi sâmbătă, la Miercurea Ciuc şi la Odorheiu Secuiesc.

Prima adunare a fost organizată de UDMR. Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, la Miercurea Ciuc, înaintea începerii Adunării Aleşilor locali din ''Ţinutul Secuiesc'', că autonomia teritorială se realizează ''greu, treptat şi nu dintr-o singură mişcare''.

Cea de-a doua reuniune, Marea Adunare a Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, a fost organizată la Odorheiu Secuiesc de CNS şi PCM, care au anunţat că această adunare este un pre-Parlament al Ţinutului Secuiesc.

Participanţii la această reuniune au adoptat, în unanimitate, o declaraţie privind reforma administrativă şi şase hotărâri privind Ţinutul Secuiesc, printre care şi cea privind simbolurile acestui ţinut, respectiv imnul, drapelul, stema şi semnul distinctiv.

Celelalte hotărâri vizează sprijinirea proiectului de lege "Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc", organizarea de referendumuri locale, asocierea autorităţilor publice locale la nivelul scaunelor, instituţionalizarea Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc şi o hotărâre privind reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene.