Preţul gazelor va sări în aer în doi-trei ani

După mai mulţi ani în care am plătit tarife la gaze mult mai mici decât restul europenilor, graţie gazelor pe care le extragem din solul ţării, a venit vremea ca aderarea la piaţa europeană să-şi spună cuvântul.

Preţul gazelor de producţie internă se va alinia celor de pe pieţele internaţionale în doi-trei ani, a declarat secretarul de stat pe probleme energetice din Ministerul Economiei, Tudor Şerban.

„Doar populaţia cu venituri mici va fi subvenţionată şi va plăti tarife reglementate, restul consumatorilor vor plăti tarifele reale la gaze", a spus oficialul. Acesta a explicat că piaţa gazelor trebuie liberalizată în totalitate, pentru a face faţă cerinţelor europene.

„Piaţa românească de gaze trebuie să devină parte a pieţei unice europene. Guvernul încearcă să rezolve această problemă", a adăugat Şerban, arătând că Autoritatea de Reglementare în Energie va propune un calendar de creştere graduală a preţului gazelor autohtone.

În prezent, preţul gazelor de producţie internă este de 495 de lei (160 de dolari) pe mia de metri cubi, în timp ce gazele din import costă 330 de lei, adică de două ori mai mult. Dacă cele două preţuri se vor alinia, factura finală plătită de populaţie va creşte cu 80%, ţintând cont de faptul că, în prezent, gazele aduse din import înseamnă 20% din consum.

Liberalizarea preţului gazelor este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană a demarat încă de anul trecut procedura de infringement împotriva României, pe fondul problemelor pieţei de energie. Până în prezent, problema diferenţelor dintre preţul intern şi cel internaţional nu a fost atât de pregnantă, pentru că sistemul de gaze al României nu a fost conectat cu ţările vestice.

Însă de anul acesta va fi pusă în funcţiune conducta Arad-Szeged, ceea ce va permite exportul gazelor din România. La începutul acestei săptămâni, preşedintele Traian Băsescu spunea că preţul gazelor naturale va continua să fie reglementat cel puţin în perioada crizei, pentru a proteja cetăţenii de preţurile ridicate, generate de liberalizarea pieţei.

Pentru a stimula creşterea producţiei industriale, anul trecut Parlamentul a decis ca producătorii de îngrăşăminte chimice - cei mai mari consumatori de gaze din ţară - să primească doar gaze de producţie internă până în octombrie 2010. Combinatele chimice au cerut aplicarea acestei prevederi pe termen lung, însă Tudor Şerban a arătat că acest lucru este imposibil.

Statul român vrea să cumpere rafinăria Arpechim Piteşti, deţinută în prezent de Petrom, pentru a procesa ţiţei caspic, a mai spus Tudor Şerban. Petrom a anunţat că scoate la vânzare Arpechim, din cauza supracapacităţii de rafinare de pe piaţa locală.