Alimentele permise „îmblânzesc" ulcerul
Mai ales în timpul concediului, bolnavii de ulcer nu trebuie să uite care sunt alimentele permise şi recomandate cu stricteţe de medici. De la faza crizelor dureroase şi până la cea liniştită din punct de vedere clinic, alimentaţia este cea mai importantă în tratamentul acestei boli săcâitoare.
„În faza acută (foarte dureroasă), se consumă doar lapte cald, cinci-şase pahare pe zi. După patru-cinci zile, bolnavul se poate hrăni cu supe de orez strecurate, supe de griş, de arpacaş sau de fulgi de ovăz (cu puţin unt proaspăt), mămăliguţă şi frişcă. Este foarte importantă şi temperatura alimentelor, să nu fie nici fierbinţi, nici prea reci”, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.
În cazurile grave, când ulcerul sângerează, bolnavul va aplica pe abdomen o pungă cu gheaţă. În faza acută, mai puţin dureroasă, alimentele permise (şi aici se impune o condiţie esenţială-să se mestece bine mâncarea) sunt lactatele: lapte dulce sau lapte cu supă de legume; legumele fierte, apoi pasate (morcovi, dovlecei, mazăre verde); fructele dulci : mere curăţate de coajă, coapte la cuptor sau sub formă de compot.
Introducerea noilor alimente se face în funcţie de toleranţa bolnavului: peşte slab, sub formă de rasol (şalău, biban, lin sau păstrăv); ceapa şi pâinea integrală vor fi adăugate în meniu abia după patru luni. Şi ouăle de prepeliţă sunt permise; acestea se consumă fierte moi sau sub formă de omletă preparată în aburi.
În faza de acalmie (nedureroasă), în dietă se includ alimentele-medicament, care ajută la cicatrizarea ulcerului : kefirul- se bea câte un litru pe zi, timp de două luni; sucul de varză albă crudă (o jumătate de pahar pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor principale, timp de 15 zile); sucul proaspăt de morcovi (o jumătate de pahar pe zi, cu 15 minute înaintea meselor principale, timp de o lună) ; sucul de cartofi cruzi (o jumătate de pahar cu o lingură de miere înainte de micul dejun, timp de o lună).
Când bolnavul urmează tratamentul cu sucuri (la indicaţia medicului), iaurtul şi laptele bătut se elimină din meniu. Mesele se iau la ore fixe, de patru-cinci ori pe zi. De asemenea, regimul alimentar se respectă timp de patru-cinci luni şi după vindecare. Fireşte, bolnavul trebuie să renunţe la alcool şi la fumat.
Pentru efectele terapeutice, bolnavului i se se recomandă următoarele ceaiuri (sub formă de infuzie) : gălbenele (cicatrizant şi calmant), pătlagină (cicatrizant şi antibacterian) şi sunătoare (cicatrizant). De asemenea, pentru efectul calmant se mai recomandă o băutură, care foloseşte tărâţele, ca ingredient principal.
Licoarea se numeşte „ apă de tărâţe" şi se prepară astfel: Într-un litru de apă se adaugă zece linguri de tărâţe şi se lasă la macerat timp de 12 ore. Băutura se consumă în patru-cinci prize.
Iată şi lista alimentelor interzise: supă de oase, ciorbe, fasole, linte, alune prăjite, borş, oţet, vişine, slănină, ouă tari, murături, prăjituri de cofetărie, gogoşi, pâine neagră, pâine caldă, piper, hrean, muştar.
