Cum recunoşti ciupercile otrăvitoare. Toamna e sezonul ciupercilor, iată ce trebuie să ştii ca să nu îţi fie fatale
Am intrat în ultima lună de toamnă, iar vremea bună prelungeşte sezonul ciupercilor. Mulţi dintre cei care locuiesc în mediul rural îşi procură aceste bunătăţi direct din pădure. Iar o parte din acestea ajung şi pe tarabe în pieţe. Specialiştii avertizează, însă, să fim cu băgare de seamă de unde ne procurăm delicioasele alimente pentru că pot fi otrăvitoare.
Intoxicația cu ciuperci poate fi mortală. Numai la Iaşi, zilele trecute, patru copii au ajuns la urgențe. Toți au mâncat ciuperci culese din pădure.
Trei dintre pacienți (de 5, 7 şi 9 ani) sunt din aceeași familie. În aceeaşi zi a ajuns la UPU şi al patrulea copil (de 9 ani) care a mâncat ciuperci culese tot din pădure (diferită faţă de ceilalți trei pacienți).
„Numărul și gravitatea acestor intoxicații crește în această perioadă (caldură prelungită). Lipsa unui minim de măsuri de precauție face ca tot mai mulți copii să ajunga la urgențe în stare critică”, a declarat doctorul Tudor Ciuhodaru, medic de urgenţe.
Specialistul spune că riscul instalării de efecte nocive după consumul de ciuperci depinde de: specia de ciupercă (efectele toxice cele mai grave apar după consumul de ciuperci necomestibile dar uneori și ciupercile comestibile crescute pe un sol impregnat de substanțe toxice pot avea efecte nocive) dar și de modul de conservare și preparare și cantitatea ingerată.
„ ,,Cunoscătorii” nu au nicio șansă să ,,identifice” ciupercile toxice prin introducerea unui ban sau ligurițe de argint sau a usturoiului și a cepei în vasul în care sunt preparate ciuipecile. Eventualele modificări de culoare ale acestora sunt datorate unei enzime ce poate da aceeași reactie la orice ciupercă.
Simptomele intoxicaţiei cu ciuperci
Medicul mai spune că simptomele intoxicației sunt nespecifice. „Ne putem gândi la intoxicația cu ciuperci atunci când apar stări de greață, vomă, creșterea ritmului respirației, transpirație, salivație abundentă, amețeli, slăbiciune, tulburări de vedere, îngustarea pupilelor, dureri abdominale, diaree. Ele devin sugestive doar în contextul evidențierii în antecedente (2-15 ore) a consumului de ciuperci sau atunci când apar la mai mulți consumatori ai aceluiași prânz de ciuperci. Gravitatea intoxicatiei depinde de specia de ciupercă și reactivitatea individuală”, a mai spus medicul Ciuhodaru.
Copiii și cei cu patologie asociată hepato-renală au o susceptibilitate crescută și dezvoltă rapid o simptomatologie zgomotoasă. La acești pacienți adesea formele clinice sunt grave cu evoluție spre comă hepatică, de multe ori cu sfârșit letal.
Ce trebuie să ştii despre ciuperci ca să nu îţi fie fatale
Specialiştii recomandă să consumăm ciuperci are au aviz fitosanitar din magazine autorizate. Eventuale economii la cele cumpărate de pe stradă, fără aviz fitosanitar, culese de ,,cunoscători” nu merită riscul decontării în vieţi omenești.
Iată câteva sfaturi despre cum trebuie să consuimăm ciupercile pentru a nu ne face rău.
1. Să fie tinere şi foarte proaspete
Aruncați toate ciupercile degradate sau viermănoase, în care s-au acumulat urina și dejecțiile larvelor de insecte.
2. Curăţate şi spălate
Tăiaţi partea inferioară murdară a piciorului și spălaţi de 2-3 ori în jet de apă după ce au fost ținute câte 30 minute în apă sărată pentru înlăturarea viermilor.
3. Păstraţi-le în frigider
Unele tipuri de ciuperci (cum ar fi bureţii) rezistă la frigider mai bine decât altele. Dar cel mai bine ar fi să cumperi ciupercile cu puţin timp înainte de a le prepara. Dacă vrei să le păstrezi mai mult de o săptămână, congelează-le sau deshidratează-le.
4. Consumaţi întotdeauna ciuperci preparate
Sunt o mulţime de reţete de mâncăruri cu ciuperci. Unele se pot prepara chiar foarte rapid.
5. Specialiştii recomandă să se achiziţioneze ciuperci la vrac şi nu gata ambalate
În acest mod le poţi verifica starea şi calitatea. Caută ciuperci cu pălăriile intacte şi evită-le pe cele cu decolorări sau pe cele uscate. La atingere trebuie să fie mai tari şi uşoare.
Aroma este alt indicator important al calităţii şi intensităţii. Trebuie să fie o aromă dulceagă, puternică, de pământ. Nu cumpăra ciuperci care miros a acru ori seamănă cu cel de peşte.
Ce să faceţi în cazul unei intoxicaţii cu ciuperci
Imediat ce s-a instalat intoxicaţia cu ciuperci este bine ca măsurile să fie luate imediate, altfel se poate ajunge chiar la deces. Iată câteva măsuri de urgenţă sugerate de medicul Tudor Ciuhodaru.
1. Nu temporizați prezentarea la urgențe la primele simptome.
2. Sunați la 112 și chemați Salvarea întrucât este nevoie de evaluare și tratatament într-un serviciu specializat în toxicologie.
3. Intoxicatul va fi transportat la spital împreună cu toți cei care au mâncat ciuperci (chiar dacă nu au simptome de intoxicație).
4. Puteți începe eliminarea toxicelor prin provocarea de vărsaturi (emeză) prin atingerea luetei (omușor) după ce pacientul ingeră 500 ml apă călduță. Manevra se repetă de 4-6 ori până când conținutul evacuat devine limpede. Această manevră nu mai permite absorbția toxinelor.
Cum verificăm dacă ciupercile sunt bune pentru consum
De-a lungul timpului, oamenii au descoperit cum să descopere dacă ciupercile pe care le-au pus la gătit sunt bune pentru consum. Iată două dintre ele:
Se introduce o linguriţă de argint în oala unde fierb ciupercile, dacă linguriţa se oxidează, ciupercile sunt otrăvitoare.
Se pune pătrunjel verde în oala unde fierb ciupercile, iar dacă acesta îşi schimbă culoarea, înseamnă că nu sunt bune de consum.
Ciupercile sunt bogate în aminoacizi. Au un gust apropiat de cel al cărnii dar nu au colesterol. Sunt apreciate şi pentru calităţile lor terapeutice. Întăresc sistemul imunitar, combat oboseala şi astenia, previn bolile cardiovasculare şi cancerul.
Specialiştii spun că ciupercile conţin minerale (potasiu, fier, calciu, sodiu, fosfor, zinc) şi vitamine (B1, B2, B3, B6, B9, C, D, E). În 100 de grame de ciuperci se găsesc aproximativ 2 g proteine, 300 mg potasiu, 40 micrograme acid folic, 1 mg fier. Ciupercile conţin şi unele substanţe cu efect antibiotic, recomandate în prevenirea infecţiilor virale.
