Epoca prostiei a început. Cum ChatGPT ne face mintea leneșă și memoria scurtă
S-ar putea ca omenirea să trăiască într-o adevărată epocă a prostiei, alimentată de inteligența artificială. Tehnologiile care promit să ne ușureze viața și să ne facă mai eficienți par să ne amorțească mințile. Creierul, când este lăsat să depindă de AI, nu mai lucrează la capacitate maximă. În loc să gândească, să analizeze și să rețină informații, omul preia deciziile de la algoritmi. Rezultatul este o pierdere vizibilă a activității cognitive și a memoriei pe termen scurt. „Aproape nimeni dintre cei care au folosit ChatGPT nu și-a putut aminti ce a scris”, a spus cercetătoarea Nataliya Kosmyna după un experiment.
Zonele creierului responsabile de creativitate, atenție și gândire critică nu mai sunt stimulate. Astfel, ne apropiem de o eră în care mintea umană riscă să devină pasivă și dependentă de tehnologie.
Trăim în epoca prostiei?
Epoca prostiei pare să fi început odată cu avalanșa de inovații tehnologice. Acestea, în loc să ne facă mai eficienți, par să ne amorțească mințile.
Fiecare progres digital, de la videoclipurile scurte până la instrumentele de inteligență artificială generativă, pare să ne reducă tot mai mult capacitatea de a gândi, de a lucra și de a funcționa independent, arată The Guardian.
Cercetătoarea Nataliya Kosmyna își petrece mare parte din timp analizând stările cerebrale ale oamenilor. Unul dintre proiectele sale actuale implică un dispozitiv purtabil asemănător unei perechi de ochelari. Acest dispozitiv este capabil să detecteze momentele în care purtătorul devine confuz sau își pierde concentrarea.
Rezultatul unui experiment: „mai încețoșați mental”
În urmă cu aproximativ doi ani, cercetătoarea a început să primească mesaje neașteptate de la persoane care susțineau că utilizarea modelelor lingvistice mari, precum ChatGPT, le-a afectat memoria.
Mulți au mărturisit că se simt „mai încețoșați mental” și se întrebau dacă este posibil ca AI-ul să le fi schimbat creierul. Kosmyna observase și ea că oamenii deveniseră brusc dependenți de tehnologia generativă.
Împreună cu colegii săi de la MIT, Kosmyna a realizat un experiment.
Aceștia au monitorizat activitatea cerebrală a voluntarilor cu ajutorul unui electroencefalograf, în timp ce scriau eseuri.
Unii au lucrat fără ajutor digital, alții au folosit un motor de căutare, iar alții ChatGPT.
Rezultatul a fost clar: cu cât ajutorul extern era mai mare, cu atât conexiunile cerebrale scădeau.
„Aproape nimeni dintre cei care au folosit ChatGPT nu și-a putut aminti ce a scris”
Cei care au utilizat ChatGPT au prezentat semnificativ mai puțină activitate.
Acest lucru a afectat zonele creierului responsabile de gândire critică, atenție și creativitate.
„Aproape nimeni dintre cei care au folosit ChatGPT nu și-a putut aminti ce a scris”, a explicat pentru The Guardian Kosmyna, surprinsă de amploarea efectului.
Experimentul a inclus 54 de participanți și, deși nu a fost încă evaluat de alți specialiști, a provocat un val uriaș de reacții.
După publicare, cercetătoarea a primit peste 4.000 de e-mailuri de la profesori din întreaga lume. Aceștia erau îngrijorați că elevii lor nu mai învață cu adevărat, ci doar reproduc text generat automat.
Kosmyna avertizează că oamenii sunt biologic programați să caute calea ușoară.
„Creierul nostru adoră scurtăturile, e în natura lui. Dar are nevoie de obstacole pentru a învăța”, a spus ea.
Paradoxul actual este că tehnologia ne promite o experiență „fără fricțiune” – adică lipsită de efort. Totuși, tocmai efortul este cel care ne menține mintea activă. Astfel, epoca prostiei a apărut din tendința noastră de a evita disconfortul cognitiv, scrie sursa citată.
