Grăsimile, cu bune şi cu rele
Grăsimi saturate, nesaturate, trans... auzim mereu aceste denumiri, dar puţini ştiu ce înseamnă. Unele sunt considerate bune, altele rele. Iată unde se găsesc fiecare şi ce efecte au asupra organismului uman!
Nu trebuie să ne ferim de grăsimi, cel puţin de cele bune. Corpul nostru are nevoie de ele căci reprezintă o sursă bună de energie şi furnizează elemente esenţiale pentru funcţionarea celulelor.
Grăsimile bune sunt cele «nesaturate»
Grăsimile bune se împart în polinesaturate şi mononesaturate. Primele se referă la acizii graşi omega-3 şi omega-6, care provin din peşte şi din anumite uleiuri (de floarea soarelui, de rapiţă). Ai liber la consumul de peşte doar dacă e proaspăt sau la conservă. Peştele congelat îşi pierde proprietăţile, căci la temperaturi de minus 18 grade Celsius grăsimile bune oxidează şi se transformă în grăsimi rele. Grăsimile mononesaturate se găsesc în uleiul de măsline, în avocado, arahide şi alte fructe oleaginoase crude, în coajă. Sunt bune dacă le consumi la scurt timp după cele-ai curăţat. Dacă stau mult timp în lumină şi căldură, grăsimile bune conţinute se degradează, fapt care chiar se simte la gust. Sunt necesare în dietă deoarece reduc colesterolul rău din sânge şi previn problemele cardiovasculare.
Grăsimile rele sunt cele «saturate» şi «trans»
Grăsimi rele sunt cele numite trans şi saturate. Trebuie consumate cu moderaţie, deoarece cresc nivelul colesterolului rău şi al trigliceridelor. Cele saturate sunt cât de cât mai sigure, căci provin din surse animale: lactatele grase, untul, pielea de găină, carnea de porc, untura. Potrivit misiunea150.ro, grăsimile trans se formează prin adăugarea de hidrogen în uleiurile vegetale, proces industrial prin care li se prelungeşte perioada de valabilitate. Se găsesc în fursecuri, snackuri, biscuiţi, dulciuri, foietaje şi produse de patiserie în general.
