Iaurtul, pansament pentru stomac
Odată cu sezonul rece, obiceiurile alimentare se schimbă. Avem tendinţa să mâncăm mai consistent, mai gras, mai dulce. Aşa apar mai des şi tulburările digestive. De aceea, acum, poate mai mult decât în orice anotimp, avem nevoie de un ajutor de nădejde. Unul mai puţin cunoscut, care vine de la anumite microorganisme extrem de benefice: probioticele.
Ce sunt probioticele?
Denumite sugestiv, de la cuvintele din limba greacă „pro” şi „bios” care înseamnă „pentru viaţă”, probioticele sunt, de fapt, bacterii sau fermenţi benefici, similari cu cei care se găsesc în mod natural în organismul nostru. Odată consumaţi, ei ajută la refacerea florei intestinale şi împiedică înmulţirea bacteriilor rele.
Unde se găsesc
Unele dintre cele mai cunoscute probiotice sunt bifidobacteriile şi lactobacilii. Se găsesc în: iaurt, kefir, varză acră şi murături. Pe cât de simple şi de cunoscute, aceste produse sunt adevărate remedii naturale. Bacteriile benefice din compoziţia lor, formate în urma fermentării, contribuie la menţinerea sau refacerea florei intestinale, al cărei echilibru e atât de important pentru sănătate. Iaurtul e unul dintre cele mai consumate alimente probiotice. El îmbunătăţeşte digestia lactozei deoarece bacteriile vii pe care le conţine consumă o parte din lactoză, transformând-o în acid lactic. Probioticele se găsesc şi sub formă de suplimente (capsule, pudră sau lichid).
Ce efecte au
Cantitatea de bacterii prietenoase din stomac şi intestine se diminunează din cauza diverselor tratamente cu antibiotice, consumului de alcool, al stresului, al unei alimentaţii nepotrivite etc. Probiotice au efecte benefice pentru digestie, fiind adevărate pansamente pentru stomacul afectat. Ajută la reducerea diareei dată de antibiotice, tratează balonarea, constipaţia, previn infecţiile tractului digestiv, întăresc imunitatea şi ajută la buna funcţionare a organismului în general.
Cum să citeşti eticheta
Atunci când cumperi un iaurt, citeşte eticheta pentru a verifica dacă produsul conţine culturi de fermentare! Le găseşti sub denumirea de Lactobacillus bulgaricus, Streptococcus termophilus, iar Bifidobacterium lactis sau Bifidus Actiregularis sunt fermenţi probiotici care dau iaurturilor calităţi superioare.
"Iaurtul, fie că e de consumat cu linguriţa sau de băut, trebuie să conţină obligatoriu o cultură de fermentare formată din Lactobacillus bulgaricus şi Streptococcus termophilus. În plus, în fiecare iaurt pot fi adăugate alte specii de bacterii, cum este Bifidus Actiregularis în Activia. Aici, o porţie conţine, spre exemplu, 10 miliarde de bacterii din cultura clasică de fermentare plus încă pe atât bifidobacterii", explică Iolanda Prunache, Manager Calitate Danone.
Nu sunt mari diferenţe nutriţionale între iaurt natural, iaurt de băut, kefir, sana sau lapte bătut. Diferenţe ar fi doar de gust. Laptele bătut sau sana sunt fermentate la temperaturi mai joase, practic la temperatura camerei, kefirul are în compoziţie şi drojdii care produc o cantitate mică de alcool, făcându-l mai acrişor, sana e mai grasă, mai cremoasă. Evită iaurturile care au în compoziţie lapte praf, arome, coloranţi şi agenţi de îngroşare.
