Măcrişul, bun pentru anemie
Frunzele de măcriş se culeg pentru consum, atunci când sunt foarte tinere şi fragede. Conţin caroten, vitaminele B1, B2, C, K şi PP, săruri minerale ca magneziu, fier, fosfor, sulf şi siliciu, proteine, zaharuri, tanin şi foarte mult acid oxalic.
Nutriţioniştii recomandă frunzele tinere, cu gust acrişor şi plăcut pentru puterile lor de vitaminizare, mai ales primăvara devreme, când din alimentaţie lipsesc alte fructe sau legume.
Totuşi, cei care au reumatism sau au probleme renale nu au voie să consume măcriş deoarece acidul oxalic poate scădea coagularea sângelui şi poate provoca leziuni renale.
Dar, pe de altă parte, fierul din compoziţie poate fi folosit în tratarea anemiilor. Iar cantitatea mare de vitamina C poate ajuta în tratarea scorbutului, boală care se manifestă prin slăbirea forţei musculare, anemie, sângerarea gingiilor, căderea dinţilor sau apariţia unor răni deschise. De asemenea, frunzele de măcriş, fierte, pot fi folosite în tratamentul unor boli de piele, sub formă de cataplasme.
