Alimentele neutre previn bolile cardiovasculare
Unele alimente pe care le consumăm frecvent, în secolul stresului, au devenit duşmanii sănătăţii noastre.
În zilele noastre, nutriţia este dinamică, iar unele alimente apreciate ca fiind benefice pentru starea noastră de sănătate produc disconfortul gastric în mod neaşteptat. Mai mult, produsele fast-fooduri, dulciurile rafinate, produsele de patiserie- bogate în grăsimi şi în carbohidraţi-, ca şi băuturile carbogazoase, consumate frecvent au contribuit la apariţia unui boli cu efecte alarmante asupra sănătăţii-obezitatea. Specialiştii în nutriţie au constatat că, pentru cardiaci, cele mai nocive alimentele sunt cele foarte acide.
Inima este motorul vieţii. Ea funcţionează non-stop, pentru că ţesuturile organismului nostru sunt dependente de aprovizionarea permanentă cu oxigen şi cu substanţe hrănitoare. Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, apreciază că cel mai bun mijloc de a preveni afecţiunile cardiace constă în alegerea unei diete preponderent alcaline.
„Alimentele considerate neutre (salatele, legumele, fructele şi condimentele) nu contribuie la dezechilibrul celulelor şi nu afectează metabolismul. În mod normal, aciditatea gastrică este de 1,5g - 1,8 g la litru şi aceasta este influenţată de prezenţa acidului clorhidric. Un sânge perfect sănătos este uşor alcalin (cu indicele 7, 35-7,45). Un pH de 7 este considerat neutru; când pH-ul este mai mare de 7 indică un mediu alcalin, în timp ce un pH mai mic de 7 indică un mediu acid şi anticipează apariţia afecţiunilor cronice.
Busuiocul, o plantă alcalină
Datorită aromei sale plăcute şi persistente, planta este folosită la preparatele cu carne tocată sau în salate. Deseori, cardiacul este tentat să guste dulciuri pe bază de zahăr sau băuturi acidulate, îndulcite în cele mai multe cazuri cu aspartam. Infuzia de busuioc ajută la calmarea crampelor şi la alcalinizarea substanţelor din stomac. Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă de plantă mărunţită la o cană de apă. Planta se infuzează timp de 15 minute, apoi ceaiul se strecoară. Infuzia de busuioc are efecte calmante, menţinând starea de linişte, necesară bolnavilor cardiovasculari.
Proteinele animale (mezeluri, brânzeturi, cărnuri grase) au un efect acidifiant puternic şi pot fi „îmblânzite" cu ceai de cimbru. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de plantă mărunţită şi o cană de 250 mg de apă clocotită. Se recomandă câte o cană cu infuzie după fiecare masă (licoarea are efecte remarcabile în reglarea activităţii stomacale şi intestinale).
Duelul dintre acidul „bun" şi acidul „rău"
Legumele „picante": prazul, usturoiul, ceapa aprovizionează organismul cu acizi „buni", deşi au gust acidulat şi miros înţepător. În necunoştinţă de cauză, mulţi consumatori cred că aceste cepe ar putea fi nocive.
Prazul se consumă crud, ca aperitiv alături de brânzeturi; de asemenea, se adaugă în preparatele de legume ( pentru că sunt diuretice), elimină sarea din organism şi surplusul de acid „rău"din stomac.
Lămâia îşi schimbă pH-ul
Din obişnuinţă, asociem gustul lămâii cu aciditatea sau cu gustul acid. Dar, în timpul digestiei, sucul lămâii (acidul citric) interacţionează cu mineralele din stomac şi aciditatea acestuia se neutralizează. La fel şi rubarbărul, un fruct acru, se descompune în stomac în produşi alcalini.
Lucerna previne aritmiile
Sucul lucernei, obţinut prin stoarcerea plantei proaspete, este benefic bolnavilor cardiaci. În contact cu acidul gastric, extractul natural scade aciditatea şi combate balonările. Astfel, sucul plantei previne aritmiile şi creşterea tensiunii peste valorile normale.
