Pâinea cu cea mai mare concentrație de arsenic și la ce simptome trebuie să mergem urgent la medic
Alegerea unor produse alimentare considerate „mai sănătoase” nu este întotdeauna lipsită de riscuri. Unele alternative promovate intens pot ascunde probleme mai puțin cunoscute, legate de compoziția lor reală.
Specialiștii avertizează că anumite ingrediente
folosite frecvent pot conține substanțe toxice, iar expunerea constantă poate
avea consecințe grave asupra sănătății. Informațiile corecte devin esențiale
pentru decizii alimentare responsabile.
Pâinea fără gluten este adesea percepută drept o alternativă mai sănătoasă, chiar și de persoanele care nu au intoleranță la gluten. În realitate, această alegere alimentară ascunde riscuri mai puțin cunoscute, legate de ingredientele folosite. Făina de orez, principalul substitut al grâului, poate conține arsenic anorganic, o substanță toxică.
Arsenicul din alimentație
În ultimii ani, tot mai multe persoane își schimbă obiceiurile alimentare fără o recomandare medicală clară, convinse că eliminarea unor ingrediente tradiționale aduce beneficii suplimentare pentru sănătate.
Arsenicul anorganic este clasificat drept carcinogen și genotoxic. Studiile îl asociază cu un risc crescut de cancer de piele, plămân, vezică urinară, ficat, rinichi și tract digestiv, dar și cu afectarea sistemelor limfatic și hematopoietic, scrie Caloria.ro
Prezența sa în orez este explicată prin contaminarea naturală a solului și a apei, fenomen amplificat în anumite regiuni de activități industriale precum mineritul sau topirea metalelor.
Prin urmare, pâinea fără gluten, preparată în principal din făină de orez, poate conține cantități mai mari de arsenic comparativ cu pâinea tradițională.
Un consum ocazional nu reprezintă, în general, un motiv de îngrijorare. Problema apare atunci când aceste produse sunt consumate zilnic, pe termen lung, în special de copii sau de persoane care exclud complet alte tipuri de cereale.
Simptomele și efectele expunerii la arsenic
Otrăvirea cu arsenic se manifestă diferit, în funcție de doză și de durata expunerii. În formele acute, simptomele apar rapid și sunt dominate de tulburări digestive severe: greață, vărsături, dureri abdominale și diaree intensă.
Pot apărea deshidratarea, amețelile, scăderea tensiunii arteriale și tulburările de ritm cardiac. În cazuri grave, sunt afectate sistemul nervos și starea de conștiență, situații care pot pune viața în pericol.
Mult mai periculoasă pe termen lung este intoxicația cronică, cauzată de expunerea repetată la doze mici. Aceasta se instalează lent și poate fi confundată cu alte afecțiuni.
Oboseala persistentă, durerile de cap, problemele digestive recurente, amorțelile membrelor și dificultățile de concentrare sunt semne frecvente. La nivelul pielii pot apărea hiperpigmentări, îngroșări ale pielii pe palme și tălpi, precum și fragilizarea unghiilor. Pe termen lung, crește riscul de cancer și slăbește sistemul imunitar.
Specialiștii recomandă consult medical atunci când apar simptome persistente, mai ales în contextul unei posibile expuneri prin alimentație sau apă.
Pentru reducerea riscului, cheia rămâne diversificarea dietei. Aceasta înseamnă, alternarea cerealelor, consumul echilibrat de alimente și evitarea exceselor, inclusiv a produselor fără gluten, mai ales când nu există o indicație medicală clară.
