Prof. Dr. Alexandru-Vlad Ciurea ne dă un sfat pentru fericire: „Nu încărcaţi creierul cu breaking news dimineaţa“
Ultima actualizare:
Profesorul Alexandru-Vlad Ciurea, neurochirurg şi director ştiinţific la Spitalul Clinic SANADOR, vorbeşte despre importanţa dezvoltării unor obiceiuri sănătoase
Profesorul Alexandru-Vlad Ciurea, neurochirurg şi director ştiinţific la Spitalul Clinic SANADOR, vorbeşte despre importanţa dezvoltării unor obiceiuri sănătoase pentru menţinerea funcţionării creierului, printre acestea numărându-se un somn odihnitor, plimbările, dar şi socializarea, obiceiuri de care trebuie să ţină cont în special cei care au fost infectaţi cu coronavirus.
Neurochirurgul Alexandru-Vlad Ciurea, doctor în ştiinţe medicale şi profesor universitar, directorul ştiinţific al Spitalului Clinic SANADOR, a fost infectat cu SARS-CoV-2, un moment care l-a făcut să acorde o atenţie mai mare propriului organism. Acum se odihneşte mai mult şi nu se mai implică în dispute.
„Am încercat să lucrez cu frâna de mână trasă, cum zic românii“, spune profesorul Ciurea, într-un interviu acordat „Weekend Adevărul“, în care îi roagă pe oameni să încerce să fie optimişti pentru a trece mai uşor peste afecţiunile pe care le pot dezvolta.
Profesorul explică cum putem să scădem riscul de a dezvolta anumite afecţiuni neurologice, precum Alzheimer şi Parkinson, care se dezvoltă, printre altele, pe fondul suprasolicitării cerebrale, dar şi al privării de somn. Ne trebuie o zi de odihnă minimum.
- „Weekend Adevărul“: Domnule profesor Ciurea, pentru ce fel de probleme vin cel mai des pacienţii în cabinetul dumneavoastră?
- Prof. Dr. Alexandru-Vlad Ciurea: Vin valuri-valuri. Putem stabili două linii diferite. Prima este cea de patologie neurologică şi neurochirurgicală, care constă, din nefericire, în leziuni intracraniene, tumorale, vasculare, de diferite tipuri. Apoi sunt discopatiile cervicale, toracale şi lombare, şi mai sunt nervii care merg spre mână de pildă, adică afectarea nervilor periferici. Toate acestea ţin de neurochirurgie. Şi mai sunt şi altele, precum epilepsii sau nevralgia de trigemen, pe toate le constatăm şi trebuie să le găsim o soluţie neurochirurgicală.
- Şi cea de a doua linie?
- Al doilea grup mare e al pacienţilor care au o serie întreagă de afecţiuni la limită şi care s-au decompensat în timpul pandemiei de COVID-19, mai ales acest burnout care a apărut şi care este pandemia secolului XXI – o „epuizare nervoasă“ care s-a accentuat în această perioadă. Burnout-ul arată că acest creier al nostru, atât de superb, este suprasolicitat. Avem foarte multe informaţii în cutia craniană, creierul le adună ca un supercalculator şi vrea să răspundă la toate. Uitaţi-vă câte lucruri trebuie să facem noi pe minut. Cu cât faci mai multe lucruri, cu atât mai mult informaţiile cresc în cascadă. Sunt prea multe informaţii, prea multă activitate pe săraca celulă nervoasă, care nu se mai poate odihni. Iar când spunem: „Gata, mă odihnesc“, urmează breaking news, urmează filme care sunt fascinante şi care îţi captează mintea, urmează nopţi în care eşti privat de somn, din cauza multiplelor griji sau necazuri pe care le avem. Iar dimineaţa te scoli şi eşti în continuare obosit. Acesta este burnout.
„TRIUNGHIUL COVIDULUI“
- De burnout am suferit aproape cu toţii într-un punct, iar de el s-au plâns şi pacienţii care au suferit de COVID-19. Ce se întâmplă la nivelul sistemului nervos al unui pacient care a suferit de această boală?
- Acest virus atacă membranele celulare, iar noi încă nu -l-am înţeles pe deplin. Virusul merge pe vasul de sânge, produce coagulări, intravascular, deci vasul nu mai transportă sânge, oxigen, hrană, se blochează. Deci ajungem la creier, care, blocat fiind, nu mai funcţionează. Asta e la nivel de vas. La nivel de celulă nervoasă, aceasta nu mai primeşte ce are nevoie. Creierul are nevoie de o anumită alimentaţie ca să poată funcţiona optim. Dacă-l ţii încontinuu în stres şi între patru pereţi, atunci se produce un fel de oboseală a encefalului. Şi atunci, părţi din creier nu mai funcţionează cum trebuie. Pentru că foarte multă lume, în această perioadă de pandemie, a stat într-un triunghi format din: dormitor, bucătărie, televizor. Cele trei – „triunghiul Covidului“ – n-au dus decât la închistare. Socializarea a fost foarte puţină, iar majoritatea oamenilor au fost speriaţi. Ca doctor, eu am putut circula, lucra, vorbi cu lumea – un avantaj formidabil. Am putut vorbi! Trebuie să vorbeşti cu cineva, să schimbi o informaţie. Einstein spunea cât de importante sunt informaţia, curiozitatea. Aşa e, toate stimulează creierul să funcţioneze. Dacă stai între patru pereţi, toate funcţiile cerebrale se reduc treptat.
- Auzim adesea expresia „hrană pentru creier“, mai ales în legătură cu ideea de citit. La ce altceva ne-am putea referi?
- La ceea ce am putea numi „hrană spirituală“. Ne plac anumite cărţi, ne fascinează, la fel este şi în cazul muzicii, care este ceva fantastic. S-a dovedit că sunt zeci şi zeci de mii de centri care se aprind în special la o anumită muzică, pe care probabil am moştenit-o în genomul uman, în burtica mamei (n.r. - în dezvoltarea intrauterină). Toate se acumulează în creierul uman. Dacă vrem să avem un creier sănătos, în afară de aceste elemente frumoase din afară pe care trebuie să i le oferim, ne ajută să stăm cât mai mult în aer liber şi curat. Apoi, cu cât se consumă apă cât mai curată, cu atât mai bine. Doi litri de apă pe zi mă curăţă. Şi mai contează şi mişcările de înviorare. De pildă, eu fac tot posibilul să mă trezesc la ora 5.00 – maximum 5.30, fără ceas. Am deschis geamurile, mi-am făcut mişcările de înviorare, şi organismul deja e pus în mişcare, ca o locomotivă. Încă avem pe ici, pe colo, o atmosferă plăcută, dar mai ales aer curat în Bucureşti. Aerul a intrat în plămâni şi de acolo s-a dus direct în creier – 20% din oxigenul inhalat merge direct la creier.
