Spune-mi ce mănânci, să-ţi spun cum trăieşti: Să postim fără să ne îmbolnăvim
Potrivit tradiţiei, în timpul Postului Paştelui, produsele de origine animală trebuie înlocuite cu alimente care conţin proteine vegetale, vitamine şi minerale.
Totodată, nutriţioniştii ne recomandă să evităm excesul de paste făinoase, de pâine, de cartofi şi de dulciuri şi să consumăm doar pâine integrală, paste integrale, ridichii de lună, morcovi, cartofi dulci şi fructe oleaginoase care menţin nivelul energiei în lipsa hranei de dulce.
Când urmăm o dietă foarte restrictivă timp îndelungat, de 47 de zile cât ţine Postul Mare, trebuie să ne adaptăm meniul, iar alimentele de bază să conţină substanţe nutritive care să înlocuiască proteinele animale: carnea, lactatele şi ouăle. „În perioada Postului, în locul acestor alimente interzise, postitorii trebuie să consume multe sucuri de legume, de fructe şi preparate din soia.
Vitaminele, mineralele şi enzimele, conţinute de aceste alimente, ajută la buna funcţionare a organelor vitale şi ne menţin energia. Mai mult, deoarece vitamina B12 lipseşte din hrana de post, în acest interval sunt indicate şi suplimentele de vitamina B12 pentru a nu vă confrunta cu simptome nedorite cum ar fi palpitaţiile, oboseala şi dificultatea de concentrare", precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.
Cartofii dulci sporesc acuitatea vizuală
Acest soi de cartofi conţin proteine, vitamine (C şi E), o concentraţie mare de betacaroten şi de minerale. Datorită vitaminei C, cartoful dulce are efecte antiinflamatorii, sporind şi acuitatea vizuală, iar lista beneficiilor nu se opreşte aici.
Delicioasa legumă are un conţinut ridicat de calciu (eficient pentru densitatea osoasă), de mangan (oligoelement benefic pentru memorie, care echilibrează nivelul glucozei din sânge) şi de cupru (eficient în procesul de vindecare în cazul afecţiunilor cutanate). În acelaşi timp, ceaiul preparat din cojile cartofului dulce este de ajutor persoanelor care suferă de hipertensiune arterială.
Cercetătorii susţin că atunci când este consumat în cure repetate de cinci-şase ori pe an, un interval de 20 de zile, această legumă „miraculoasă"previne apariţia cancerului.
Ridichiile de lună previn anemia
Ridichiile de lună, aceste legume timpurii, prezente pe tarabele producătorilor, le consumăm cu plăcere fără teamă că ne îngraşă, pentru că 100 g de ridichi au o valoare energetică de numai 20 kcal. Le mâncăm profitând de arsenalul de nutrienţi din compoziţie: vitaminele A, B1, B9 şi C, care au efecte antioxidante şi depurative. Nici frunzele ridichiilor nu trebuie aruncate.
Adăugate în ciorbe, în salate sau în tocăniţe de legume, aceste verdeţuri combat cu succes anemiile. O cură zilnică, cu zece ridichii roz, urmată timp de două săptămâni, previne simptomele specifice avitaminozei: somnolenţă, tulburări de ritm cardiac, astenie sau sângerarea gingiilor. Şi pentru bolnavii hepatici, ridichiile sunt eficiente, pentru că drenează ficatul, stimulează secreţia bilei, ajutând la eliminarea acesteia.
Nucile alungă insomniile
Nucile sunt săţioase şi hrănitoare. Ca surse de vitamine (A, B, C şi E), de minerale (iod, potasiu, fier, magneziu, zinc şi fosfor) şi de proteine, aceste fructe oleaginoase contribuie la îndepărtarea carenţelor şi menţin tonusul, beneficii atât de necesare în timpul postului. Cercetările recente au demonstrat rolul activ al nucilor în reducerea nivelului de colesterol „rău" şi în reglarea tensiunii arteriale. În post, nucile se pot asocia cu legumele în salatele de crudităţi sau în mâncărurile de legume. Un consum zilnic de miez de nucă (de la patru-cinci nuci) previne bolile cardiovasculare.
Morcovii, hrană de bază în Post
Morcovii, surse valoroase de betacaroten (provitamina A), protejează sănătatea ochilor, a pielii şi a mucoaselor. Ca hrană de bază în timpul Postului, morcovii completează cu vitamine ( C şi complexul B), cu minerale (calciu, fosfor, fier, magneziu, potasiu) şi cu hidraţi de carbon alimentaţia persoanelor care postesc. Preparaţi sub formă de salate, asezonate cu seminţe de susan (bogate în lecitină), cu pătrunjel (un izvor de vitamina C) şi cu ulei de măsline, morcovii ţin la distanţă atât anemia, cât şi astenia, afecţiuni specifice sezonului de primăvară.
Lactatele din soia, benefice pentru inimă
Laptele şi iaurtul preparate din soia sunt foarte gustoase, conţin fibre solubile şi o bogăţie de nutrienţi. La fel şi brânza din soia, cunoscută sub numele de tofu, fie că este simplă sau îmbunătăţită cu ardei, cu chimen sau este conservată în ulei, conţine proteine care protejează sănătatea inimii, reducând nivelul colesterolului „rău"din sânge. De aceea, tofu nu trebuie să lipsească din hrana celor care postesc mai bine de o lună şi jumătate.
Reţeta săptămânii
Plăcintă cu nucă şi mere
Timp de preparare: 50 minute
Calorii: 100 / porţia
Ingrediente: 1 kg mere, 100 g ulei de măsline, 1 pachet cu foi de plăcintă, 50 ml coniac, 400 g nuci
Pentru sirop: Se amestecă 200 ml de apă fierbinte şi 100 g de miere. Când plăcinta este caldă, turnaţi siropul
Preparare: Se curăţă merele, se taie cubuleţe, apoi se călesc puţin în ulei. După aceea, merele se stropesc cu coniac şi se zdrobesc cu furculiţa. În final, se adaugă nucile tocate şi mierea.
Separat, se desprind foile cu atenţie. Într-o tavă care se unge cu ulei de măsline se pun foilele de plăcintă- jumătate din sul, dar aveţi grijă să le stropiţi tot cu ulei de măsline. Deasupra acestora se întinde pireul de mere cu nuci . Apoi, acoperiţi umplutura cu foile care au rămas ( stropite în prealabil cu ulei de măsline). Tăiaţi plăcinta în pătrate de 6cm şi puneţi tava în cuptor, la foc potrivit. După o jumătate de oră opriţi focul şi acoperiţi tava cu un prosop umed, timp de cinci minute, pentru ca folile să rămână fragede. În final, turnaţi siropul deasupra plăcintei.
