Spune-mi ce mănânci şi-ţi spun cum trăieşti. Alimentele alcaline previn problemele cardiace
Motivul pentru care unele alimente au devenit duşmanii sănătăţii noastre sunt numeroase. Nutriţia este dinamică, iar pe măsură ce evoluează, suntem martorii unor concluzii controversate. Este cazul unor preparate apreciate ca alimente miraculoase, iar în ziua următoare, nutriţioniştii constată că acestea au puţine efecte pozitive.
În acelaşi timp, unele alimente consumate frecvent, precum produsele de fast-fooduri, dulciurile rafinate şi produsele de patiserie, care conţin grăsimi şi carbohidraţi în exces, dar şi băuturile carbogazoase au contribuit la apariţia unui fenomen-obezitatea. Totodată, specialiştii în nutriţie au ajuns la concluzia că alimentele cele mai nocive pentru cardiaci sunt cele foarte acide.
Se ştie că inima este motorul vieţii. Ea funcţionează non-stop, pentru că ţesuturile organismului nostru sunt dependente de aprovizionarea permanentă cu oxigen şi cu substanţe hrănitoare. Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, apreciază că cel mai bun mijloc de a preveni afecţiunile cardiace constă în adoptarea unei diete preponderent alcaline.
Alimentele considerate neutre, cum sunt salatele, legumele, fructele şi condimentele, nu contribuie la dezechilibrul celulelor şi nu afectează metabolismul. În mod normal, aciditatea gastrică este de la 1,5g până la 1,8 g la litru şi aceasta este influenţată de prezenţa acidului clorhidric. Un sânge perfect sănătos este uşor alcalin (cu indicele 7,35-7,45). Un pH de 7 este considerat neutru, dar când pH-ul este mai mare de 7 indică un mediu alcalin, în timp ce un pH mai mic de 7 indică un mediu acid şi anticipează apariţia afecţiunilor cronice.
Busuiocul, o plantă alcalină
Datorită aromei sale plăcute şi persistente, planta este folosită la preparatele cu carne tocată sau în salate. Deseori, cardiacul este tentat să guste dulciuri pe bază de zahăr sau băuturi acidulate, îndulcite în cele mai multe cazuri cu aspartam. Infuzia de busuioc ajută la alcalinizarea substanţelor din stomac şi la calmarea crampelor. Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă de plantă mărunţită şi din 250 ml de apă clocotită. Vasul se acoperă şi ceaiul se lasă la infuzat timp de 10 minute, apoi se strecoară. Mai mult, infuzia de busuioc are efecte calmante, menţinând starea de linişte, necesară bolnavilor cardiovasculari.
Proteinele animale, cu efect pronunţat acidifiant (mezeluri, brânzeturi, cărnuri grase) pot fi „îmblânzite" cu ceai de cimbru. Infuzie se prepară dintr-o linguriţă de plantă mărunţită şi o cană de 250 mg de apă clocotită. Ceaiul se lasă la infuzat zece minute, după care se strecoară. Se consumă câte o cană după mesele principale.
Duelul dintre acidul „bun" şi acidul „rău"
Legumele „picante": prazul, usturoiul şi ceapa aprovizionează organismul cu acizi „buni", deşi au gust acidulat, miros înţepător şi mulţi cred că aceste cepe ar putea fi nocive.
Prazul se consumă crud, ca aperitiv împreună cu brânzeturi sau se adaugă în mâncăruri de legume, pentru că sunt diuretice şi elimină sarea din organism şi surplusul de acid „rău"din stomac.
Lămâia şi rubarbărul schimbă pH-ul
Din obişnuinţă, asociem gustul lămâii cu aciditatea sau cu gustul acid. Dar, în timpul digestiei, sucul lămâii (acidul citric) interacţionează cu mineralele din stomac şi aciditatea acestuia se neutralizează.
Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, recomandă reventul sau rubarbărul, cum i se spune în popor, ca remediu pentru o varietate de afecţiuni, între care bolile de stomac şi de rinichi. Pe lângă faptul că rădăcina de revent are efect laxativ şi purgativ, acest fruct acru se descompune în stomac în produşi alcalini.
Migdalele dulci previn bolile cardiovasculare
Migdalele sunt fructe oleaginoase şi conţin cantităţi importante de grăsimi sănătoase şi de minerale, cum ar fi: magneziul, calciul, cuprul şi fierul. Din compoziţia sâmburilor, nu lipsesc o serie de vitamine, esenţiale pentru starea de sănătate a organismului ( A, E, B1, B2 şi PP). „Dintre toate nucile, migdalele dulci conţin cel mai mare procent de calciu, iar grăsimile sănătoase sunt prezente nu numai în sâmburii fructului, ci şi în frunzele, în florile şi în cojile sale", precizează fitoterapeutul Eugen Giurgiu.
Deoarece în compoziţia migdalelor dulci există şi acizi oxalici, care îngreunează asimilarea mineralelor, aceste fructe trebuie consumate o dată cu alimentele bogate în vitamina C". Puţine persoane ştiu că migdalele sunt foarte nutritive şi conţin aproape la fel de mult acid oleic ca şi uleiul de măsline. S-a dovedit că, introduse în dietă, migdalele dulci scad nivelul colesterolului „rău", diminuând riscul bolilor cardiovasculare. De aceea, sâmburii de migdale sunt recomadaţi persoanelor cu probleme cardiovasculare. La fel de eficient pentru cardiaci este şi untul de migdale. Consumat pe pâine, la gătit sau la prepararea dulciurilor, untul de migdale are efect alcalin, fiind nutritiv şi delicios.
Lucerna previne aritmiile
Sucul lucernei, obţinut prin stoarcerea plantei proaspete, este benefic bolnavilor cardiaci. În contact cu acidul gastric, extractul natural scade aciditatea şi combate balonările. Astfel, lucerna este un leac care previne aritmiile şi creşterea tensiunii arteriale peste valorile normale.
Deoarece bolile cardiovasculare sunt influenţate negativ de anumite obiceiuri de nutriţie, sănătatea acestor bolnavi este influenţată de ingredientele fiecărui meniu.
