Top cinci verdeţuri revigorante de primăvară
Hrănitoare, revigorante şi uşor de digerat, verdeţurile de sezon ne curăţă organismul de toxine şi au efecte terapeutice sigure în diverse boli cronice. „Folosite ca ingrediente principale în dieta de primăvară, este bine să contăm pe puterea de prevenţie a trufandalelor, aliaţi puternici în cursa „beneficiarii proverbialei sănătăţi de fier", precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.
1.Urzica, un agent antioboseală
Modestă la înfăţişare, urzica vie este un remediu vegetal polivalent. Fitoterapeuţii o numesc agentul antioboseală, datorită extraordinarelor ei proprietăţi: remineralizante, depurative şi antiinflamatorii.
Planta este deopotrivă bogată în proteine, în vitamine (A, B2, C ), săruri minerale (calciu, magneziu, siliciu şi fier), numeroşi aminoacizi şi în acid folic, fiind asemănătoare ca principii nutritive cu spirulina.
În compoziţia ei se găseşte o cantitate mare de siliciu, care menţine sănătatea ţesuturilor, articulaţiilor şi oaselor. La fel, sursele importante de fier din compoziţia plantei combat anemia feriprivă şi simptomele asociate acestei afecţiuni: lipsa poftei de mâncare, paloarea şi slăbiciunea generală.
Urzica se foloseşte sub formă de salată ( preparată din 20 de linguri de urzici opărite, o lingură de pătrunjel, o căpăţână de salată şi un pahar de suc de urzică; crudităţile se toacă mărunt şi se asezonează cu sucul de urzici şi, opţional, cu puţin ulei de măsline) ). O astfel de cură, urmată de patru ori pe săptămână în sezonul urzicilor, influenţează pozitiv tratamentul pentru reumatism şi gută, contribuind la eliminarea ureei din corp. Gravidele trebuie să evite consumul de urzici pentru că această trufanda poate stimula contracţiile uterului. În schimb, studii recente au arătat că înţepăturile urzicilor dau rezultate în tratamentul artritei reumatoide.
2. Leurda, rivala usturoiului
De la leurdă, o plantă cu gust de usturoi, folosim mai ales frunzele, în lunile martie şi aprilie, înainte ca planta să înflorească. Deşi bulbul conţine substanţe active, utile în unele boli, nu se recoltează foarte des din flora spontană ca măsură de protecţie, pentru că leurda este o plantă perenă, care răsare din bulbi.
Prin recoltare, planta ar fi stârpită din zona de unde o culegem. Unii specialişti spun că, în terapii interne, leurda este mai eficientă decât usturoiul. Ca şi acesta, leurda stimulează detoxifierea şi este un agent eficient de curăţire a organismului.
Planta conţine minerale precum : potasiu, magneziu, calciu, dar şi fibre alimentare, care reglează procesul de asimilare a grăsimilor.
Ţine colesterolul sub control
Curele cu leurdă, cu o durată de minimum trei săptămâni (se consumă câte două salate pe zi), contribuie la scăderea colesterolului „ rău" din sânge. Un studiu recent al specialiştilor din Germania demonstrează că unele substanţe din compoziţia leurdei (în special adenozina şi ajoena) au efecte anticolesterol.
În timpul anului, specialiştii recomandă folosirea uleiului de leurdă, câte două cure cu o durată de 30 de zile. În acest interval se iau câte două linguriţe de ulei de patru ori pe zi.
Preparatele din leurdă-suc (uleiul sau tinctura) sunt recomandate în tratamentul diferitelor afecţiuni: hipertensiune arterială (reglează şi stabilizează presiunea arterială), cardiopatie ischemică, astm, varice, ateroscleroză, infecţii urinare şi astenie de primăvară. În general, tratamentul durează şase-opt săptămâni; zilnic se administrează câte două linguriţe de ulei de leurdă sau câte 30 de picături de tinctură.
3. Ştevia, bună pentru diabetici
Ştevia este renumită pentru efectele benefice pe care le are asupra nivelului energiei fizice şi mentale. Consumată în salate sau sub formă de suc, alungă oboseala fizică şi psihică.
Folosită în sezon (şi nu numai), ştevia reglează nivelul zahărului din sânge şi micşorează pofta de dulciuri. Verdeaţa aceasta este o vedetă în curele de slăbire, deoarece nu are calorii şi înfrânează tendinţa spre excese: grăsimi şi condimente. Ştevia acţionează ca diuretic, contribuind astfel la scăderea în greutate. Pentru detoxifiere, consumul de ştevie este indicat în lunile de primăvară. Tincturile din rădăcină de ştevie sunt indicate în bolile de piele. În sezon, este bine să se consume zilnic cel puţin 100 gr de frunze adăugate în salate.
4. Bănuţii revigorează organismul
Bănuţeii sau părăluţele se numără printre cele dintâi verdeţuri, care răsar în grădini. Când s-au maturizat, este bine să adunăm florile şi frunzele şi să le valorificăm sub formă de salate; fără nici un dubiu, aceste trufandale, preparate sub formă de salate, se numără printre cele mai gustoase şi revigorante preparate din câte aţi mâncat.
Fitoterauţii recomandă salatele din bănuţei ca tonice pentru întregul organism; în acelaşi timp, aceste preparate combat migrenele şi febra. În amestec cu mărar şi cu pătrunjel, din 200 g frunze de bănuţei se prepară un piure care se asezonează cu hrean ras, fiind un leac revigorant pentru anemici.
5.Untişorul scade riscul de cataractă
Bogat în potasiu, calciu, fibre, dar şi în vitamine (C şi E, mai ales), untişorul reduce tensiunea arterială şi nivelul colesterolului. Frunzele şi rădăcinile sale sunt folosite pentru proprietăţile lor de a îmbunătăţi circulaţia sanguină.
Substanţele active din compoziţia plantei (vitaminele, mineralele, cei doi compuşi specifici -acidul ficaric şi ficarina), scad riscul de cataractă .
Reţeta săptămânii- Salata de bănuţei
Timp de preparare: 15 minute
Calorii : 50/porţia
Ingrediente: 20 linguri de plantă verde-frunze şi flori, o legătură de mărar, o linguriţă de suc de lămâie amestecat cu apă plată, puţin ulei de măsline.
Preparare: Se spală bine frunzele şi florile plantei, se toacă mărunt şi se asezonează cu sucul de lămâie amestecat cu apă plată şi cu uleiul de măsline.
Se consumă câte trei porţii pe zi (un bol asemănător cu cel de supă): primul înaintea micului dejun, pe stomacul gol), celelalte, înaintea fiecărei mese principale. Cura cu bănuţei este eficientă în cazul persoanelor care au probleme digestive : balonări sau constipaţie.
