,Ucigașul din umbră". Riscurile nebănuite în cazul somnului insuficient. Iată de ce este bine să dormi 8 ore pe noapte
Un grup de oameni de știință din Suedia a descoperit că somnul insuficient crește riscul dezvoltării unei boli extrem de grave de care suferă între 3–12% din populația lumii. Dormitul mai puțin de cinci ore pe noapte crește cu 75% riscul producerii de cheaguri de sânge în comparație cu numărul de ore recomandat.
Cercetătorii din Suedia au descoperit că lipsa somnului a crescut alarmant șansele de a dezvolta boala arterială periferică (BAP), o afecțiune provocată de îngustarea sau blocarea arterelor care transportă sângele de la inimă către membrele inferioare, scrie publicația britanică The Sun.
Studiul a fost efectuat pe un grup de 650.000 de adulți, cercetătorii urmărind ratele incidenței bolii și comparând cât timp a dormit fiecare participant la studiu în parte. Astfel, s-a constatat că nerespectarea celor șapte până la nouă ore de somn recomandate expune persoana respectivă pericolului dezvoltării acestei afecțiuni.
Cercetările anterioare sugerează că somnul insuficient crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral, boli care, de asemenea, sunt cauzate de arterele înfundate.
Boala arterială periferică este mai frecventă în cazul persoanelor care depășesc 50 de ani, la fumători și la persoanele cu diabet zaharat, hipertensiune arterială sau colesterol ridicat.
Rezultatele cercetătorilor suedezi sunt confirmate de publicația European Heart Journal
Descoperirea oamenilor de știință suedezi este confirmată de cel mai recent studiu publicat în European Heart Journal (n.r. este un săptămânal medical independent, publicat de Oxford University Press și care exprimă poziția Societății Europene de Cardiologie). Acest studiu a analizat impactul obiceiurilor de somn și legătura acestora cu BAP.
Cercetătorii au comparat cât de mult dormeau persoanele care au dezvoltat afecțiunea, apoi au analizat datele lor genetice pentru a evalua dacă lipsa somnului declanșa boala sau dacă genele cauzau afecțiunea.
Rezultatul primelor analize a arătat că dormitul mai puțin de cinci ore pe noapte a fost asociat cu un risc aproape dublat de boală, comparativ cu șapte până la opt ore.
Simptomele bolii arteriale periferice
Potrivit celei mai mari platforme britanice dedicate sănătății, nhs.uk, cu un trafic de 50 de milioane de vizite pe lună, simptomele BAP sunt următoarele :
· căderea părului de pe picioare și brațe
· amorțeală sau slăbiciune la nivelul picioarelor
· unghii fragile, cu creștere lentă,
· ulcere (răni deschise) pe picioare și brațe, care nu se vindecă
· schimbarea culorii pielii de pe picioare, aceasta devine palidă sau albăstruie
· piele strălucitoare
· la bărbați, apare disfuncția erectilă
· diminuarea dimensiunilor mușchilor picioarelor (se pierde masa musculară)
Trebuie remarcat că multe persoane cu BAP nu au simptome.
Cu toate acestea, unele resimt o durere acută la nivelul picioarelor atunci când merg, care, de obicei, dispare după câteva minute de odihnă.
Teste pentru diagnosticarea BAP
Există mai multe teste diagnostice pentru identificarea afecțiunii, însă cea mai simplă, importantă, rapidă și neinvazivă metodă este determinarea indicelui gleznă-braț. Cu ajutorul acestui test, clinicianul compară tensiunea arterială de la nivelul membrelor inferioare cu cea de la nivelul membrelor superioare. Dacă în urma testului se obține o valoare subunitară, există suspiciunea prezenței BAP și se efectuează teste specifice ulterioare.
De ce este importantă această afecțiune
Boala arterială periferică este o boală cardiovasculară frecventă. Se estimează că aproximativ 202 milioane de persoane sunt afectate în întreaga lume, cu o prevalență de 10% la adulții peste 55 de ani.
BAP are un puternic impact social și constituie o problemă importantă de sănătate publică. Potrivit datelor Sanador.ro ,,incidența anuală a procedurilor de amputație majoră este de 120 până la 500 de cazuri la un milion de persoane. Dintre pacienții amputați sub genunchi, 30% decedează în următorii doi ani, 15% suferă o amputație deasupra genunchiului și 15% suferă o amputație controlaterală. Suplimentar, amputația are un impact psihologic profund asupra pacientului, dar și asupra societății, acești pacienți reintegrându-se cu greu socioprofesional – cei mai mulți prezintă un grad important de handicap și devin dependenți inclusiv în îngrijirea personală.”
