Ţânţarii, imuni la prafurile noastre
Situaţia cea mai gravă este în Bucureşti unde primarul general Sorin Oprescu a decretat alarmă de gradul 0 anti-bâzâitoare.
A fost întocmită o hartă cu principalele 32 de „tabere" ale ţânţarilor. Mai marii firmei 3 D care deţine din 1997 monopolul dezinsecţiei în cel mai mare oraş al ţării spun că sunt vremuri grele pentru lupta cu ţânţarii.
„Avem probleme. Până acum foloseam „insect-atak", un ucigaş de ţânţari care ne ajuta să ţinem fenomenul sub control. Din acest an am fost informaţi de specialişti că UE îl consideră cancerigen şi l-a interzis pe tot continentul. Am încercat tot felul de alte "arme", dar nici una nu mai reuşeşte să stăvilească fenomenul", se plânge Andrei Leca, directorul "3 D". Acesta a precizat că dezinsecţia din acest an a fost afectată şi de capriciile vremii.
„A plouat mai mult ca oricând, plus că avem un ghinion fantastic. Cum stropim cum plouă şi muncim degeaba: substanţa este spălată", povesteşte Leca.
Ce boli pot transmite
Prin înţepătură, unele specii de ţânţari pot inocula în sângele omului germeni care produc malaria sau febra galbenă. La persoanele foarte sensibile, reacţia depăşeşte mâncărimea normală.
Astfel, zonele afectate se umflă şi starea de rău se generalizează, apare urticaria, tensiunea scade, apar simptome gastrointestinale, hipertermie şi şoc anafilactic.
