Ce nu ai voie să faci în Duminica Tomii. Obiceiuri și tradiții pe care trebuie să le respecți în ultima zi din Săptămâna Luminată

Prima duminică de după Paște poartă numele de Duminica Tomii, fiind ultima zi din Săptămâna Luminată. În această zi, creștinii trebuie să respecte mai multe obiceiuri și tradiții din popor.

În prima duminică de după Paște, care poartă numele Apostolului Toma, cel „necredincios”, Mântuitorul S-a arătat pentru a doua oară după Înviere în fața ucenicilor, prin ușile încuiate. Toma nu credea în Învierea Domnului, așa că Iisus i-a cerut să-i atingă semnele de pe corp, provocate în urma răstignirii Sale. După această întâmplare, Toma s-a convins că există Învinerea lui Hristos, de aceea, această zi are o semnificație aparte pentru creștinii ortodocși.

Tradiții și obiceiuri în Duminica Tomii

Duminica Tomii sau Paștele Morților este dedicată spiritelor moșilor și strămoșilor. În această zi, oamenii trebuie să respecte o serie de tradiții și superstiții existente din cele mai vechi timpuri.

În zona Banatului, copiii împletesc coșuri de nuiele, în care trebuie să pună ouă roșii. Tot astăzi, preotul trebuie să sfințească colacii și ouăle aduse de creștini la biserică. Ulterior, oamenii le trimit pe o apă curgătoare, pentru a pluti către sufletele morților. Se spune că această practică îi va elibera de păcate pe cei neînsuflețiți și vor putea călători unde vor. De asemenea, după slujba ce are loc astăzi în biserică, oamenii merg în cimitire la o altă pomenire, numită „lumea blajinilor”.

Ce este Paștele Blajinilor

Paștele Blajinilor sau Paștele Morților are loc în lunea de după Duminica Tomii. Potrivit tradiției, oamenii blânzi și pașnici s-ar afla într-o altă lume, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Aceștia primesc vestea că a sosit Paștele, de ce la cei care aruncă coji de ouă sparte în apele curgătoare, chiar în timp ce înroșeșc ouăle sau pasca și cozonacii.

Cojile de ouă ajung în îndepărtata lor lume, după aproximativ o săptămână, drept pentru care, Paștele Blajinilor se serbează separat de noi. Numele acestei sărbători vine de la „blajini”, iar din cele mai vechi timpuri se spune că aceștia ar fi oameni de pe un tărâm misterios și necunoscut. De asemenea, conform tradiției populare, blajinii sunt, de fapt, sufletele celor trecuți în neființă.