Ce s-a găsit la dezgroparea capului lui Mihai Viteazul. Unde se află astăzi craniul

Mihai Viteazul (1558 – 19 august 1601) a fost la conducerea Țării Românești între 1593 și 1600. În ultimii ani ai domniei sale, el a condus pentru scurt timp trei provincii ale Țării Românești medievale: Moldova, Transilvania și Țara Românească. De fapt, unificarea celor trei regiuni a fost și motivul principal al asasinarii sale. În 1601, după asasinarea voievodului de către mercenarii generalului Basta, trupul a rămas lângă Turda, iar capul lui a fost dus la Mănăstirea Dealu din comuna Aninoasa, de lângă Târgovişte.

Mihai Viteazul a avut mulți dușmani în decursul vieții sale, din cauza faptelor de vitejie. De-a lungul timpului, asupra sa au fost nenumărate tentative de asasinat, soldate însă cu eșec. Pe 19 august 1601, domnitorul român se afla pe Câmpia Turzii cu trupele sale, când a venit în zonă și oastea generalului italian Georgio Basta. 

Voievodul român a încercat să separe trupele sale de cele ale generalului, care nu a văzut cu ochi buni acest lucru, considerând că este o nesupunere față de Imperiul Habsburgic. Drept urmare, generalul Giorgio Basta a dat ordin ca Mihai Viteazul să fie arestat și ucis dacă nu se supune. Domnitorul român a fost luat prin surprindere de soldații germani și a încercat să riposteze, moment în care a fost omorât și decapitat.

Traseul capului lui Mihai Viteazul

Din 1920, capul lui Mihai Viteazul se odihneşte într-o raclă specială la Mănăstirea Dealu, de lângă Târgovişte, necropolă domnească. Însă, de-a lungul anilor, împrejurări diferite au făcut ca rămăşiţele domnitorului să fie plimbate în zone diferite pentru a fi scăpat de furia duşmanilor. Astfel, după asasinarea voievodului de către mercenarii generalului Basta, în 1601, trupul lui a rămas lângă Turda, iar capul lui Mihai Viteazul a fost dus la Mănăstirea Dealu din comuna Aninoasa, de lângă Târgovişte. Nici până în ziua de astăzi, istoricii nu au căzut de acord asupra a ceea ce s-a întâmplat cu trupul neînsuflețit al lui Mihai Viteazul.

Astfel, în timpul domniei lui George Bibescu (1842-1848), a avut loc prima mutare a craniului, atunci când au avut loc lucrări de restaurare a bisericii. A fost scos din mormânt şi depus într-o raclă de sticlă alături de craniul lui Radu cel Mare, tot la Mănăstirea Dealu.

Unde se află craniul voievodului

După unirea principatelor, Dimitrie Bolintineanu a iniţiat un proiect de aducere a craniului de la Mănăstirea Dealu într-un sicriu cu piedestal de marmură, la Bucureşti, însă proiectul nu a fost dus la bun sfârşit, deşi fusese aprobat de Cuza. Apoi, pentru a nu fi pângărit de duşmani, craniul lui Mihai Viteazul a fost mutat la Iaşi, în Primul Război Mondial (1916). După război, craniului a fost readus şi înhumat definitiv la Mănăstirea Dealu, în luna august 1920, într-un cadru festiv, în prezenţa regelui Ferdinand I.

După oficierea unei scurte ceremonii religioase, racla în care se afla capul marelui erou naţional, a fost depusă pe un afet de tun drapat, cu drapelele naţionale cernite şi s-a îndreptat spre Mănăstirea Dealu, însoţită pe jos de un cortegiu în care se aflau un pluton de infanterie, corurile oraşului care cântau cântece naţionale, societăţile culturale, autorităţile şi un numeros public. În prezenţa regelui Ferdinand s-a desfăşurat o ceremonie şi s-au rostit mai multe cuvântări, relatează Adevărul.ro.

După slujba religioasă ținută în fața bisericii, suveranul român a rostit un înflăcărat discurs, apoi și-a desprins de la piept insigna albastră a ordinului „Mihai Viteazul” și, în semn de mare respect, o așază pe craniul voievodului spunând: „Iată, ți-am împlinit pohta ce-ai pohtit!”, după care cimentează cu propria mână capacul de marmură albă al sarcofagului în care a fost depus Mihai.