Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur pentru o colosală construcție din beton și fier. Aceasta funcționează impecabil și astăzi

La granița de nord a României, o colosală construcție de beton domină peisajul: Barajul de la Stânca-Costești. Ridicat în perioada comunistă sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, această mega-structură impresionantă a costat aproximativ 60 de tone de aur pur și continuă să funcționeze impecabil și astăzi, fiind unică în România și a treia ca mărime din Europa.

Epoca megastructurilor

În România comunistă, construirea de mega-structuri era o metodă de a sublinia realizările regimului socialist și de a manifesta grandomania naționalistă a liderilor. Barajul de la Stânca-Costești, care traversează râul Prut și leagă România de Republica Moldova, reprezintă una dintre aceste realizări. Însoțit de un vast lac de acumulare, barajul a devenit un element esențial în protecția regiunii împotriva inundațiilor și un veritabil paradis natural.

O colaborare româno-sovietică pentru protecția împotriva inundațiilor

Planurile pentru construirea barajului au început la începutul anilor '50, când inundațiile devastatoare din nordul României și Basarabia (parte a Uniunii Sovietice la acea vreme) au impus o soluție urgentă. Inundațiile frecvente ale Prutului, mai ales în perioadele de ploi abundente, provocau distrugeri masive, afectând grav agricultura și infrastructura locală. În consecință, autoritățile române și sovietice au convenit să cofinanțeze un proiect de regularizare a cursului Prutului. Acesta prevedea construcția unui baraj care să lege localitățile Stânca din județul Botoșani, România, și Costești din Basarabia, scriu cei de la Adevărul.

60 de tone pentru un colos din beton și fier

Costurile construcției barajului au fost enorme. Conform unui acord publicat în 1971 în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, costurile finale au fost de 61.867.000 de ruble, echivalentul a 60 de tone de aur pur. România a suportat cea mai mare parte a costurilor, fiind cea mai afectată de inundații.

Construcția a început în 1971 și a implicat un efort logistic și financiar imens. S-au adus tone de materiale de construcție, inclusiv fier și beton, precum și echipamente de ultimă generație pentru deversoare și hidrocentrale. În total, au fost utilizate 4 milioane de metri cubi de beton românesc, cu o compoziție specială, și o echipă de muncitori și ingineri români a ridicat barajul în întregime. Construcția a durat șapte ani, barajul fiind finalizat în 1978 și dat în folosință pe 4 noiembrie același an.

Caracteristicile impresionante ale barajului

Barajul de la Stânca-Costești se ridică la o înălțime de 43 de metri și are o lungime a coronamentului de peste 300 de metri. Este întărit cu numeroși contraforți și dispune de un deversor uriaș în formă de pod. O șosea amenajată peste baraj facilitează legătura între punctele vamale de la Stânca și Costești.

În plus, barajul are o rețea complexă de tuneluri subterane care găzduiesc mecanismele de control al stăvilarului. Acestea permit ridicarea și coborârea a șase plăci metalice pentru a controla fluxul de apă în lacul de acumulare. De-a lungul anilor, barajul și-a îndeplinit cu succes rolul de scut împotriva viiturilor, protejând regiunea Moldova de inundații devastatoare.