FotoCetatea abandonată din România care a inspirat „Castelul din Carpați” al lui Jules Verne. Locul ascuns din Retezat pe care turiștii au început să îl caute din nou

Ascunsă între stâncile abrupte de la intrarea în ținutul sălbatic al Retezatului, Cetatea Colț continuă să atragă turiști fascinați de legendele sale întunecate și de legătura cu celebrul roman „Castelul din Carpați”, scris de Jules Verne.

Veche de peste șase secole și abandonată de mult timp, cetatea medievală ridicată pe „colții de piatră” ai Retezatului a rămas unul dintre cele mai misterioase locuri din Țara Hațegului. Ani la rând, drumul spre ruine a fost greu de parcurs, iar locul era ocolit din cauza poveștilor despre fantome, comori ascunse și întâmplări stranii.

Acum, un traseu tematic nou amenajat a readus cetatea în circuitul turistic, iar tot mai mulți călători aleg să descopere locul care a inspirat una dintre cele mai cunoscute povești ale lui Jules Verne, potrivit Adevarul. 

Cetatea cnezilor din Țara Hațegului

Istoricii spun că Cetatea Colț ar fi fost construită în secolul al XIV-lea de familia Cândeștilor, cunoscută ulterior sub numele maghiarizat Kendeffy.

Fortăreața a fost ridicată pe stâncile care se înalță la peste o sută de metri deasupra văii Râușorului, într-un loc care oferea vizibilitate asupra intrării în defileul Retezatului dinspre Râu de Mori.

În apropierea cetății, pe versantul opus, familia Cândeștilor a construit și Mănăstirea Colț, un loc înconjurat la rândul său de legende.

Biserica medievală a devenit cunoscută inclusiv pentru picturile vechi vandalizate în trecut. Într-un articol publicat de ziarul Tribuna în 1886 era relatată una dintre cele mai ciudate credințe ale localnicilor.

„Ochii sfinţilor sunt foarte buni la vrăjit. (...) Fac ca bărbaţii să nu vadă ceea ce fac muierile lor”, relata o femeie din zonă, potrivit publicației vremii.

Cetatea care a fost asociată cu „Castelul din Carpați”

În epoca modernă, mai mulți autori și istorici au asociat Cetatea Colț cu fortăreața descrisă de Jules Verne în romanul „Castelul din Carpați”.

Scriitorul francez descria un castel aproape ascuns printre munți, înconjurat de teamă și superstiții.

„Nu se distinge de fundalul munţilor. (...) Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert”, scria Jules Verne despre castelul său imaginar.

Autorul relata și despre spaima localnicilor față de ruinele părăsite.

„O spaimă molipsitoare, sporită de puterea superstiţiilor de prin partea locului, îl apăra”, nota scriitorul francez.

Chiar dacă legătura dintre roman și Cetatea Colț nu a fost demonstrată oficial, asemănările dintre descrierile lui Jules Verne și peisajul din Retezat au alimentat timp de decenii fascinația turiștilor.

Traseul nou care a readus cetatea în atenția turiștilor

În ultimii ani, drumul spre cetate a devenit mai accesibil datorită unui traseu tematic amenajat de Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului – Universitatea din București.

Reprezentanții Geoparcului au explicat că noua potecă este prima din România interpretată prin benzi desenate inspirate din romanul „Castelul din Carpați”.

„Poteca de poveste de la Cetatea Colț este prima potecă tematică din România interpretată prin benzi desenate și a avut ca sursă de inspirație romanul «Castelul din Carpați» de Jules Verne”, au transmis reprezentanții Geoparcului.

Traseul are puțin peste un kilometru și poate fi parcurs în aproximativ 20–30 de minute prin pădure.

De-a lungul traseului spre Cetatea Colț, turiștii descoperă mai multe panouri ilustrate inspirate din romanul „Castelul din Carpați” al lui Jules Verne. Ilustrațiile transformă drumul prin pădure într-o experiență diferită față de traseele montane obișnuite și îi ajută pe vizitatori să descopere poveștile și legendele locului.

Pe traseu sunt amplasate și panouri informative despre biodiversitatea zonei, patrimoniul cultural și istoria cetății medievale. Unele puncte includ coduri QR care pot fi scanate pentru a asculta legende locale în format audio.

Amenajarea include și zone speciale pentru fotografii, dar și câteva puncte de belvedere de unde pot fi admirate pădurile și versanții spectaculoși ai Retezatului.

Locul spectaculos ascuns la poalele Retezatului

Râu de Mori a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai căutate puncte de plecare pentru turiștii care ajung în Retezat.

Din această zonă pornesc mai multe trasee către stațiunea Râușor, Vârful Retezat, Lacul Gura Apelor sau Vârful Gugu din Munții Godeanu, considerat de unii istorici și cercetători drept legendarul munte sacru al dacilor.

Turiștii care aleg să urce spre Cetatea Colț sunt avertizați însă să fie atenți pe traseu. Stâncile abrupte și porțiunile greu accesibile pot deveni periculoase, mai ales în zilele ploioase sau după apus.

În plus, printre pietrele încălzite de soare și printre ruinele cetății își găsesc adăpost și vipere, motiv pentru care vizitatorii sunt sfătuiți să rămână pe traseele marcate și să evite zonele izolate.