Cu ce trebuie să stropești salata verde din grădină, ca s-o ferești de gândaci și alți dăunători. Trucurile știute doar de grădinarii cu experiență

24 aprilie 2024 14:35   Fapt divers

Salata verde, cu denumirea științifică Lactuca sativa, reprezintă o plantă legumicolă ce face parte din familia Compositae. Este obișnuit să fie cultivată atât în câmp deschis, cât și în spații protejate, mai ales pentru frunzele sale, care sunt folosite în prepararea salatelor pe tot parcursul anului. 

De asemenea, este o opțiune populară și pentru cultivarea hidroponică. Pe piață, există o gamă largă de soiuri și hibrizi disponibili, cu cele mai apreciate fiind salata crespa, salata iceberg și cea destinată formării capetelor. Această plantă este cultivată în toate regiunile țării și este printre primele legume comercializate în sezonul de primăvară.

În ceea ce privește bolile întâlnite la salată, se remarcă două tipuri principale:

Viroze 

Mozaicul salatei, cauzat de virusul mozaicului la salată, se manifestă prin apariția unor pete decolorate între nervuri pe frunzele plantelor afectate, conferind aspectul de mozaic. În cazurile severe, aceste simptome pot fi însoțite de deformări sau chiar arsuri.

Plantele afectate rămân mici și nu formează capete. Virusul este transmis prin diferite specii de afide și chiar prin semințele infectate. Măsuri de prevenire și combatere includ utilizarea semințelor neinfectate, eliminarea buruienilor din cultură pentru a limita populația de afide și aplicarea insecticidelor specifice pentru a controla populația de afide.

Micoze

Mana salatei, cauzată de ciuperca Bremia lactuceae, se manifestă prin apariția unor pete mari, lucioase pe frunzele bazale, aproape de sol. Pe partea inferioară a frunzelor se dezvoltă un puf fin, albicios, care reprezintă sporii ciupercii.

În cazuri severe, boala poate determina putrezirea întregii plante. Temperaturile cuprinse între 15 și 17 grade Celsius și umiditatea atmosferică ridicată favorizează apariția bolii. Ciuperca este transmisă prin sporii transportați de vectori precum apă, aer, animale, oameni sau unelte, iar boala poate să apară și în stadiul de răsad.

Măsuri de prevenire și combatere implică distrugerea resturilor vegetale după recoltare, evitarea irigării prin aspersiune, respectarea schemelor de plantare și rarificarea plantelor pentru a favoriza circulația aerului, precum și tratamente cu fungicide preventive începând din faza de răsad și în perioadele propice apariției bolii, se precizează pe site-ul botanistii.ro.

Mai multe