Împăratul roman care lupta ca gladiator. A fost unul dintre cei mai cruzi conducători ai Imperiului Roman

Cu siguranță nu a fost împăratul cel mai iubit de către romani, fiind considerat chiar unul dintre cei mai cruzi și excentrici conducători ai Imperiului Roman. Împăratul Commodus se considera Hercule, avea o singură pasiune: lupta în arenă, iar moartea sa i-a bucurat pe mulți romani. Personajul istoric a inspirat filmul „Gladiatorul”, din 2000.

Lucius Aurelius Commodus (161 - 192 e.n.) s-a numărat printre împăraţii detestaţi ai Romei, din cauza cruzimii sale. Tatăl său a fost împăratul Marc Aureliu, Commodus fiind al zecelea dintre cei 13 copii pe care acesta i-a avut cu soția sa, Faustina. Dintre toți, Lucius a fost singurul de sex masculin care a supraviețuit.

Commodus a avut o bună stare de sănătate, o constituție solidă și a primit o educație aleasă, care includea și științele militare. Și cu toate că Aureliu dorea cu ardoare să-și vadă fiul pe tronul Romei, iar acest lucru chiar s-a întâmplat, însă, după moartea sa, în anul 180, decedând acolo unde astăzi se află Viena, băiatul său nu a fost tocmai conducătorul iubit de supuși.

Commodus, împăratul roman care se credea Hercule

Commodus a devenit unic împărat la vârsta de 18 ani, însă era nemilos, capricios, imprevizibil și delăsător în treburile statului. Mai mult, se credea o întrupare a legendarului Hercule și, spre uimirea contemporanilor săi, intra în arenă, ca gladiator. Domnia sa a fost una a abuzurilor și fărădelegii, în care oamenii erau uciși fără vină. Istoricul roman Dio Cassius spunea la moartea sa despre acesta că „a transformat Imperiul Roman dintr-o împărăție de aur într-una de rugină”.

Sănătatea mintală nu a fost niciodată punctul forte al lui Commodus și se pare că a devenit din ce în ce mai rupt de realitate pe măsură ce domnia sa a continuat. Odată ce s-a convins că este reîncarnarea lui Hercule, se îmbrăca precum acesta și poruncea să-i fie sculptate statui în care să arate măreția legendarului erou. De asemenea, a denumit lunile anului cu numele său: August a devenit Commodus, Octombrie a devenit Herculeus, iar restul au făcut referire la unul sau altul dintre numeroasele sale titluri pe care și le atribuia singur, potrivit history.com.

„Bolnav, crud, sadic, nebun și rău”

Deși a supraviețuit mai multor tentative de asasinat, din anul 182 și 187, în 192 și-a găsit sfârșitul. Pe 31 decembrie, împăratul cade victimă unei conspirații, fiind ucis de propriul antrenor de lupte, Narcissus, după ce otrava pe care i-o administrase una dintre concubine, Marcia, nu avusese efect.

Lucius Aurelius Commodus avea 31 de ani, iar moartea sa i-a bucurat pe mulți romani. Autorul Phillip Barlag îi acordă, în cartea sa din anul 2021, „Evil Roman Emperors: The Shocking History of Ancient Rome’s Most Wicked Rulers from Caligula to Nero and More” („Istoria șocantă a celor mai răi conducători ai Romei Antice, de la Caligula la Nero și alții” n.r), lui Commodus locul nr. 1, numindu-l „un personaj autoindulgent și prostănac”, ca să nu mai vorbim de „bolnav, crud, sadic, nebun și rău”.

Totodată, istoricul Strauss a subliniat faptul că Caligula și Nero, oricât de răi ar fi devenit cu timpul, fiecare dintre ei „și-a început domnia la înălțime”. De cealaltă parte, „Commodus a început rău” și așa a rămas, iar isprăvile sale în arenă au fost o rușine, fiind nepotrivite pentru rolul său de conducător: „Dacă Commodus nu a fost cel mai rău împărat din istoria romană antică, cu siguranță a fost cel mai nedemn în ochii elitei romane”.