Lăutarul român care l-a impresionat pe marele compozitor Franz Liszt. Nu se știe cum a murit și unde este îngropat
Barbu Lăutaru a fost primul mare artist popular al țării noastre. Născut într-una dintre cele mai vechi familii de artiști, el a atins faima și a devenit o adevărată legendă. Chiar și celebrul compozitor Franz Liszt a fost impresionat de către român. Cu toate acestea, deși a rămas în istorie drept un geniu al muzicii lăutăreşti româneşti, Barbu Lăutaru s-a stins în anonimat și nu se știe unde a fost îngropat.
Vasile Barbu, fiul lui Stan Barbu şi al Ilincăi, s-a născut în jurul anului 1780, undeva în zona Iaşiului. Tatăl său a fost staroste al breslei din Iași, cunoscut sub numele de „Cobzariul”. Talentul muzical l-a moștenit tot de la acesta, iar de la taraful în care cânta Stan a învăţat să cânte la nai şi cobză.
În secolul în care s-a născut Vasile, romii erau sclavi pe moşiile boierilor, iar așa și-a început și el viața, la curtea boierului Drăgulini din Moldova. Nu a primit nicio educație muzicală la școală. După ce a învățat tehnici de interpretare la petrecerile lăutărești ale tatălui său, Vasile Barbu a fost autodidact și și-a dezvoltat talentul și pasiunea de muzician.
A preluat în anul 1804 starostia breslei de la tatăl său şi a început să cânte la petrecerile boiereşti. De asemenea, s-a căsătorit și a avut mai mulți copii. Doar trei dintre ei i-au moștenit talentul și au devenit lăutari celebri: Gheorghe Scripcariul, Ioan Scripcariul şi Vasile Scripcariul.
Franz Liszt: „Tu eşti mai mare decât mine!”
Talentul său a devenit cunoscut nu numai în Moldova, ci și în străinătate. A devenit celebru în Rusia, după ce o delegaţie de boieri l-a dus acolo să îi încânte cu cobza lui pe ruşi. În 1814, Dumitru Plaghino şi Costache Pantazoglu, doi boieri moldoveni au fost trimiși de Scarlat Calimah-Vodă la Chișinău, unde au luat cei mai talentați lăutari moldoveni. Astfel, muzica și talentul lui Vasile Barbu au devenit cunoscute în Rusia.
În iarna anului 1847, când celebrul compozitor Franz Liszt a călătorit la Iași, Barbu a cântat în prezența sa și l-a impresionat cu talentul său. De altfel, se spune că a fost atât de încântat, încât a vrut să îi răsplătească, cântându-le şi el ceva tarafului din Moldova, spunându-i lui Barbu Lăutaru: „Dumnezeu te-a făcut artist şi tu eşti mai mare decât mine!”, potrivit historia.ro.
Două dintre cântecele interpretate de lăutar la întrevederea cu Liszt l-au inspirat pe acesta să scrie „Rapsodia română pentru pian". Și nu doar faimosul compozitor a fost impresionat de talentul lăutarului. Un diplomat german descria muzica acestuia cu prilejul unei vizite în Moldova.
A murit în anonimat și nu se știe unde este îngropat
„Când cânta lăutarul ţigan Barbu sau Angheluţă, apoi tot ţi se învârtesc altfel picioarele! Trei sau patru cânta din vioara, trei sau patru trag cu o pană pe strunele cobzei, alţii suflă cu o adevarată furie din nai şi totul împreună alcătuieşte o armonie aşa deosebită şi iritabilă, încat tânarul trebuie să joace cu voie fară voie, bărbatul aşezat ridică picioarele în tact şi-şi aduce aminte de tinereţe. Şi bătrânul mişca cel puţin din degetele de la picioare şi se uita zâmbind la tineretul cel zburdalnic. Şi unde pui că ţiganii aceştia n-au o idee despre note - cânta totul după auz!", nota scriitorul şi diplomatul Wilhelm de Kotzebue, după ce a ascultat muzica lui Barbu Lăutarul.
„Eu sunt Barbu Lăutarul, Starostele şi cobzarul/ Ce-am cântat pe la domnii /Şi la mândre cununii". Aşa îl descrie și Vasile Alecsandri pe lăutarul de etnie romă al cărui nume a făcut istorie, după care a scris canţoneta „Barbu Lăutarul”. Celebrul ţigan lăutar a ajuns să fie personaj al unei piese de teatru, fiind interpretat de actorul Matei Millo.
Barbu Lăutaru a murit la Iaşi, cel mai probabil la 18 august 1958, la vârsta de 77 de ani, deși se mai spune că ar murit la 12 decembrie 1961. De asemenea, nu se cunosc detalii despre locul unde este îngropat. Se spune ar fi fost înmormântat la Biserica Zlataust din Iași, dar nu există niciun document care să ateste presupunerea. Cu ocazia unor săpături efectuate în anul 1968, lângă zidul de nord al lăcaşului s-a descoperit un mormântu care a fost atribuit celebrului cobzar.