Povestea misterioasă a spectaculosului baraj de lângă Cluj. De ce sunt atrași turiștii de acest loc
La aproximativ 70-80 de kilometri de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, un mic indicator te ghidează să virezi la stânga. Continuând pe un drum șerpuitor, ce străbate dealuri și păduri dese, ajungi într-un loc de o frumusețe uimitoare: Barajul Drăganului, o capodoperă tehnică și, totodată, un loc încărcat cu o poveste fascinantă.
Construirea Barajului Drăganului a început în 1987, iar astăzi acesta se ridică cu mândrie la 120 de metri înălțime și o lățime de 424 de metri. Barajul reține apele râurilor Drăgan și Sebeșel și formează un lac de acumulare vast de 292 de hectare, care poate stoca până la 112 milioane de metri cubi de apă. Pe lângă faptul că furnizează hidroenergie, acest loc este un adevărat paradis pentru pescari, având o diversitate mare de specii, inclusiv păstrăv și clean.
Barajul Floroiu, o istorie captivantă
Denumirea de „Barajul Floroiu” provine de la o poveste locală interesantă. Cu mult timp în urmă, satul Floroiu s-a format în zona de sus a barajului, adăpostind muncitorii care lucrau la construcția acestuia, împreună cu familiile lor. Satul avea un punct central al socializării – un mic bar condus de un domn Floroiu. Muncitorii se adunau aici seară de seară, iar numele barului a devenit asociat cu întreaga așezare, iar în cele din urmă, cu barajul.
Deși barajul impresionează prin dimensiuni și prin peisajul spectaculos, ceea ce fascinează cu adevărat turiștii este misterul care se află adânc sub apă. Înainte ca barajul să fie construit, pe fundul lacului se afla o cabană de lemn care a jucat un rol esențial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. După semnarea Tratatului de la Viena, în 1940, această cabană a devenit un refugiu pentru fugarii care încercau să scape de război. Ea oferea adăpost celor care fugeau din teritoriile ocupate și, în același timp, era un punct de aprovizionare pentru muncitorii care lucrau în pădurile din zonă.
Când barajul a fost finalizat, cabana a fost înghițită de ape, iar acum se află la zeci de metri sub lac, invizibilă pentru privirile curioase, dar încă prezentă în amintirile celor care au trăit acele vremuri. Povestea acestei cabane pierdute dă barajului o aură de mister, iar legenda sa este un motiv în plus pentru care turiștii aleg să viziteze acest loc.
Restricțiile ce adâncesc misterul
Barajul Drăganului este un loc fascinant și enigmatic, iar restricțiile impuse vizitatorilor contribuie la acest sentiment de curiozitate. Mașinile nu au voie să oprească pe baraj, iar fotografiatul și filmatul sunt strict interzise. Un paznic vigilent se asigură că aceste reguli sunt respectate, iar aceste măsuri amplifică aura de mister ce învăluie locul.
Pe lângă peisajele spectaculoase, Barajul Drăganului este și o destinație perfectă pentru cei care caută liniștea și frumusețea naturii. În jurul lacului sunt câteva pensiuni unde turiștii pot petrece nopți liniștite, iar peisajele din jur sunt de o frumusețe rară. Munții se oglindesc perfect în apa lacului, iar sunetele pădurii sunt singurele care întrerup liniștea absolută.