Povestea statuii cu cap de ovină din Constanța. Este unică în lume

În anul 1962, orașul Constanța a devenit locul unei descoperiri arheologice de excepție care a atras atenția specialiștilor și a publicului din întreaga lume. În timpul unor lucrări civile efectuate în zona fostei gări a orașului, a fost dezvelită o groapă ce ascundea un tezaur de sculpturi antice. Printre cele 24 de sculpturi și reliefuri descoperite, o piesă a captivat în mod deosebit interesul cercetătorilor: o statuie a unui șarpe cu cap de ovină, cunoscută sub numele de Șarpele Glykon. Această statuie este considerată unică în lume datorită reprezentării sale inedite și a valorii sale artistice și culturale.

Descoperirea tezaurului

Descoperirea tezaurului a avut loc sub terasamentul feroviar ce data din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În groapa dezgropată au fost găsite 24 de sculpturi și reliefuri, datând din secolele II-III p.Chr., reprezentând diverse divinități din panteonul religios greco-roman, oriental și autohton. Printre acestea se numără zei și zeițe precum Cybele, Bacchus, Mercur, Diana, Selene, Hekate, Grațiile, Dioscurii și Cavalerul Trac, dar și divinități egiptene precum Isis.

Tezaurul era compus din piese realizate din marmură de calitate superioară, dar și din calcar friabil, extras din carierele locale. Deși existau diferențe în ceea ce privește calitatea materialelor și a execuției artistice, ansamblul oferă o imagine a unui Tomis cosmopolit, cu un univers religios divers și bogat.

Misterul ascunderii tezaurului

Specialiștii consideră că tezaurul a fost ascuns la sfârșitul secolului IV p.Chr., într-o perioadă în care creștinismul devenise religia oficială a Imperiului Roman, iar cultele păgâne erau interzise. O altă ipoteză sugerează că ascunderea tezaurului a avut loc în epoca modernă, cel mai probabil în secolul XIX.

Statuia Șarpelui Glykon, o reprezentare unică

Șarpele Glykon este o divinitate asiatică inventată de falsul profet Alexandros din Abonoteicos și venerată în timpul împăratului Antoninus Pius (138-161) ca un nou Asclepios. Statuia descoperită în Constanța reprezintă un șarpe încolăcit, cu cap de ovină, urechi și plete de om, iar coada sa se termină cu un smoc de păr, asemănător cozii leilor. Aceasta este sculptată dintr-un singur bloc de marmură, împreună cu postamentul circular, artistul acordând o atenție deosebită detaliilor, cum ar fi părul, solzii și proporțiile trupului.

Dimensiunile impresionante ale piesei sunt: înălțimea de 66 cm, lungimea desfășurată de la bot la vârful cozii de 4,760 m, și diametrul postamentului de 50 cm. Capul statuii este susținut de o mică bară lucrată în spirală, tăiată din același bloc de marmură, un detaliu tehnico-artistic remarcabil.

Semnificația culturală și istorică a șarpelui Glykon

Statuia Șarpelui Glykon este unică nu doar prin reprezentarea sa artistică, ci și prin semnificația sa iconografică. Pe monedele emise la Tomis în prima jumătate a secolului al II-lea apare o reprezentare similară, ceea ce sugerează importanța cultului acestei divinități în acea perioadă. De asemenea, cultul lui Glykon nu este străin de teritoriul actualei Românii, existând inscripții închinate lui în Dacia, la Apulum (Alba Iulia).

Șarpele Glykon, cu privirea sa severă și măreția sa, este considerat o divinitate binefăcătoare, paznic al locurilor sfinte și legat de zeii htonici. Această reprezentare îl plasează în categoria agathodaimonilor sau a geniilor locului, protectori ai spațiului sacru.

Valoarea patrimonială și recunoașterea internațională

Tezaurul descoperit la Constanța, inclusiv statuia Șarpelui Glykon, reprezintă valori inestimabile de patrimoniu, recunoscute și apreciate pe plan internațional. Piesele sunt expuse la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, unde atrag vizitatori din întreaga lume, fascinați de unicitatea și istoria lor.

Descoperirea statuii Șarpelui Glykon în Constanța este o mărturie a bogăției culturale și religioase a orașului Tomis din perioada antică. Reprezentarea unică în lume a acestui șarpe cu cap de ovină, alături de celelalte artefacte din tezaur, oferă o imagine complexă și fascinantă a unui trecut cosmopolit și divers. Statuia nu este doar o capodoperă artistică, ci și un simbol al legăturilor culturale și religioase care au definit istoria acestei regiuni.