Secretul singurei mașini românești vândute în peste 100 de țări. L-a cucerit și pe Nicolae Ceaușescu
Singura mașină românească care s-a vândut în peste 100 de țări l-a cucerit chiar și pe Nicolae Ceaușescu. Acesta a cerut realizarea unui model special, în doar șase exemplare.
ARO, singura mașină de teren românească, a cucerit sute de mii de clienți, inclusiv pe fostul lider comunist, Ceaușescu. La vremea respectivă, aceasta era singura mașină cu componente 100% produse în România, spre deosebire de Dacia 1100 și Dacia 1300, ce aveau componente importate și din alte țări, scrie Adevărul.
Mașinile ARO erau „perla Coroanei“ industriei auto din România
Inițial, pe amplasamentul viitoarei uzine ARO de la Câmpulung Muscel - Argeș a funcționat timp de 14 ani, între 1885 și 1899, o fabrică de hârtie a companiei Letea Bacău.
Fabrica a fost dezafectată în 1933, iar în Al Doilea Război Mondial, halele rămase libere au fost utilizate ca depozite pentru materiale de către armată, conform sursei citate.
După război, timp de cinci ani, la fabrica de la Câmpulung Muscel s-au reparat mașinile și camioanele deținute de către armata română și cea sovietică, iar din 1957, la uzină a început fabricarea celebrelor autoturisme de teren.
Au fost fabricate aproape 400.000 de mașini ARO
Mașinile se bucurau de mare succes pentru că erau robuste, ușor de întreținut și ieftine. În perioada 1957-2006, la Uzina ARO de la Câmpulung Muscel au fost fabricate peste 380.000 de autoturisme.
Primele maşini care au ieșit pe poarta uzinei argeșene au fost IMS 57. Abia apoi, la începutul anilor ’70, a început fabricarea ARO, proiectat și produs 100% de către români.
Iar în scurt timp, brandul a ajuns să fie situat pe locul patru ca mașină de teren de către revistele de specialitate, după faimoasele mărci Jeep (Statele Unite ale Americii), Land Rover (Marea Britanie) și Toyota (Japonia).
În ce țări era căutată mașina care-l fasincase și pe Ceaușescu
În scurt timp, ARO a ajuns să fie exportat în peste 110 țări, iar angajații uzinei de la Câmpulung Muscel erau trimiși des în străinătate pentru a le face instruirea clienților și dealerilor străini în ceea ce privește întreținerea și repararea mașinilor.
Vânzările mergeau foarte bine, iar țările unde mașina românească era cea mai căutată erau Columbia, Republica Democrată Germană, Cehoslovacia, SUA, Canada și țările arabe.
Cerința mare a făcut să crească și numărul angajaților.
Dacă la început nu erau nici 1.000 de angajati, în anii 1970 fabrica ARO ajunsese să aibă peste 12.000 de salariați. Aproape jumătate din populația activă de la Câmpulung Muscel lucra la uzină.
Alexandru Hagi, fondator al Muzeului Automobilului Românesc de la Câmpulung și un mare pasionat de marca ARO, a explicat motivele succesului global avut de acest brand românesc.
„ARO a fost un brand de foarte mare succes. Acest lucru s-a datorat în primul rând faptului că mașinile de teren românești au fost printre primele în zona aceasta a automobilului“, a explicat acesta pentru „Weekend Adevărul“
De asemenea, Mihai Ciobanu, fost director general ARO în perioada 1992-1994, spune că ARO se bătea de la egal la egal cu „greii“ auto.
„ARO era una dintre cele mai bune mașini de teren din lume. În 2006, într-o enciclopedie a mașinilor de teren scrisă de un autor ceh, ARO a fost plasată pe locul al doilea, după Hummer, cu modelele M 461 și ARO 244“, relatează Ciobanu.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!