Singura poetă din România care are un crater numit după ea. Se află pe planeta Venus

Corpurile cereşti pot purta numele oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu. Cometele, considerate "vagaboandele cereşti”, poartă numele descoperitorilor lor.

Explicații științifice 

„Nu poate oricine să dea numele unui corp ceresc. Doar cei care sunt recunoscuţi în domeniu şi se cunosc între ei pot să propună denumiri, care pot să fie sau nu aprobate de Uniunea Astronomică Internaţională. Denumirile se aprobă destul de greu şi sunt înregistrate şi recunoscute la nivel mondial", a declarat Adrian Şonka. El a precizat că se pot face propuneri doar pentru formaţiunile deja descoperite, scrie economica.net.

Care este primul nume românesc de pe Venus

Primul nume românesc de pe Venus este cel al Elenei Văcărescu. Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km şi a primit numele Elena Vacărescu în 1994.

Elena Văcărescu a trăit în Franţa, dar s-a născut în România. Chiar dacă Elena Văcărescu a trăit între 1866 şi 1947, craterul a primit acest nume în 1994. Craterul Văcărescu se află în Nsomeka Planitia, la marginea unui lanţ muntos numit Saule Dorsa.

Elena Văcărescu a fost o scriitoare română stabilită în Franța, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. A avut o bogată activitate politică și literară la Paris. A avut o idilă cu viitorul rege Ferdinand, relație dezaprobată de Regele Carol I și de guvern.

Care este singurul crater cu nume românesc de pe Lună

Un alt nume al unei personalităţi româneşti pe Venus este cel al sopranei Hariclea Darclée. Acesta este dat unei formaţiuni vulcanice, numită „patera”, cu un diametru de 15 km. Numele a fost aprobat în 2003.

Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret. Haret a obţinut doctoratul în astronomie la Paris, cu teza „Asupra invariabilităţii axelor mari ale planetelor”, iar ca ministru al Educaţiei a emis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic din Bucureşti. Craterul Haret are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii.

Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur

În aprilie 2008 un crater de 125 km în diametru, situat pe planeta Mercur, a primit nume românesc: Eminescu. Este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul acestuia, formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul care a produs craterul și de materia expulzată la impact.