Tradiții populare în luna februarie ! Ce era interzis în zilele de sărbătoare

Deja am intrat și în luna februarie, iar în ciuda faptului că ne aflăm în cea mai scurtă lună din an, există un număr uriaș de superstiții despre această perioadă din an. De exemplu, nu mulți români mai știu astăzi că pe 2 februarie s-a sărbătorit, pe lângă Întâmpinarea Domnului, Stretenia, sau „Ziua ursului”.

Potrivit celor de la adevarul.ro, se spune că „Ziua ursului” este clipa în care acest animal prezice momentul în care se va sfârși iarna. Ursul iese din bârlogul său pe data de 2 februarie, iar acest lucru l-a transformat într-un indicator meteorologic. Tradițiile din țara noastră spun că dacă ursul își vede umbra, el se va întoarce în bârlog iar iarna va mai continua 40 de zile. La polul opus, dacă acesta nu se întoarce în bârlog, se spune că iarna este pe final.

Pe 10 și 11 februarie urmează două sărbători extrem de importante în tradițiile românești. Sfântul Haralambie este celebrat pe 10 februarie, acesta fiind considerat protectorul împotriva ciumei. Icoana lui era prezentă în casele tuturor țăranilor, ținând moartea în lanț, la picioare. Pe 11 februarie este serbat Sfântul Vlăsie, considerat a fi protectorul copiilor nenăscuți. În această zi, femeile nu ascuțeau cuțite sau foarfece, nu torceau și nu coseau.

Tradiții populare despre luna februarie

Deja știm cu toții că pe data de 24 februarie sărbătorim Dragobetele. Însă puțini dintre noi mai știm că în Maramureș, această sărbătoare nu avea o dată fixă! Ea era celebrată funcție de vreme, odată cu apropierea primăverii. „În nordul țării nu are o dată fixă pentru că între sudul şi nordul României există un decalaj de aproximativ două săptămâni în ce priveşte pornirea vegetaţiei şi aceasta era cauza care dădea acest decalaj”, explică etnologul Janeta Ciocan.

De asemenea, există un detaliu fascinant și despre numele pe care februarie îl are în popor! Se pare că denumirea populară a acestei luni (Făurar) vine de la faptul că uneltele agricole erau făurite în februarie.