Unde se află Baba Cloanța, Pletosul și Căpcăunul din România, monștrii mai puțin cunoscuți sculptați de natură: „Toată lumea a văzut doar Babele și Sfinxul”
Natura se dovedește a fi un artist neîntrecut, capabil să sculpteze și să modeleze forme uimitoare, care ne stârnesc imaginația și curiozitatea.
Deși Sfinxul și Babele din Bucegi sunt cele mai cunoscute formațiuni stâncoase de acest tip, adesea prezentate în imagini și materiale video, România ascunde numeroși alți „monștri” de piatră mai puțin cunoscuți, dar la fel de impresionanți, potrivit Adevarul.ro.
Comunitatea pasionaților de drumeții montane, reunită pe grupul de Facebook Trasee pe munte, care numără peste 200.000 de membri, este locul unde astfel de descoperiri sunt împărtășite și discutate. Recent, un utilizator a atras atenția asupra unor formațiuni pitorești, invitând membrii să își împărtășească descoperirile.
„Toată lumea îl știe pe Sfinx. Dar aproape nimeni nu l-a văzut pe... Căpcăunul din Bucegi”, a scris un membru, însoțind postarea cu o fotografie fascinantă. Discuțiile nu au întârziat să apară, iar utilizatorii au cerut detalii despre locație. „Cel mai bine se vede din zona Crucii Caraiman, privind spre muchia ce coboară de pe vârful Caraiman”, a explicat cineva. Alte imagini spectaculoase au fost adăugate în comentarii, însoțite de povești și interpretări creative.
Un alt membru al grupului a postat imaginea unei formațiuni pe care a denumit-o „Gibonul”. „Este cunoscut localnicilor sub acest nume”, a confirmat autorul fotografiei. În aceeași notă, un alt drumeț a împărtășit fotografia unui căpcăun despre care a spus: „Căpcăunul tău e bonom, dar al meu pare să fie gata să hălăduiască turiștii. Și nu e în Caraiman!”.
Discuțiile au continuat, iar o utilizatoare a prezentat o stâncă din Parâng, botezată sugestiv „Baba Cloanța”. „Se vede doar dintr-un anumit unghi, pe un traseu nemarcat și abrupt. Am trecut de mai multe ori până să o observ”, a explicat ea. Alți membri au fost impresionați de asemănarea formațiunii cu vrăjitoarea din poveștile românești.
În Dobrogea, natura a creat alte sculpturi interesante. „Sfinxul din Dobrogea se află la Capul Dolosman!”, a scris un utilizator, adăugând o fotografie surprinzătoare. Glumele nu au lipsit, un membru remarcând: „Pare zâmbăreț” sau „Are buze siliconate”.
Un alt utilizator a postat o imagine din Cheile Dobrogei, spunând: „Parcă ar fi Lenin! Să nu audă rușii!”. Aceste descoperiri demonstrează că natura poate fi o sursă inepuizabilă de fascinație, cu condiția să avem ochi pentru detalii, un aparat bun de fotografiat și o doză de imaginație.
Controversele megalitice din Carpați
De-a lungul timpului, formațiunile stâncoase celebre, precum Sfinxul și Babele, au fost subiectul unor teorii diverse. Oameni de știință, istorici și amatori de paranormal au susținut că aceste structuri ar fi creații megalitice ale unor civilizații antice.
Nicolae Densușianu, în lucrarea sa Dacia Preistorică (1913), afirma că megaliții din Carpați sunt reprezentări simbolice ale zeităților venerate de pelasgi, un popor mitic despre care acesta considera că a trăit în zona Bucegilor.
Unele teorii speculative au mers mai departe, sugerând că egiptenii ar fi construit Sfinxul de la Giza după modelul celui din Bucegi. În anii ’60, arhitectul peruan Daniel Ruzo a propus o altă interpretare: Sfinxul din Bucegi ar reprezenta un ansamblu statuar complex, având rolul de a proteja o comoară ascunsă în apropierea vârfului Omu.
Aceste teorii au alimentat povești fantastice despre piramide energetice, tuneluri subterane și lumi paralele, însă niciuna nu a fost confirmată. Totuși, fascinația pentru acești megaliți rămâne vie, transformându-i în adevărate simboluri ale naturii și imaginației umane.