Unde se află mănăstirea supranumită „Meteora României“. Se crede că ctitorul ei ar fi fost fiul lui Basarab I

Într-un loc cu frumuseți inegalabile, departe de lume, la 22 de kilometri de oraşul Câmpulung Muscel, la o altitudine de 880 de metri, vei găsi Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă, numită și „Meteora României”. Este considerată cea mai aspră sihăstrie românească și este una dintre cele trei aşezăminte monahale rupestre din Argeș.

Cea de a treia biserica rupestră din judeţul Argeş este Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă, situată la 22 km de Municipiul Câmpulung-Muscel, pe valea Dâmboviţei, între satele Cetăţeni şi Cotenești. Cunoscută inițial sub denumirea de „Schitul Cetățuia Negru Vodă", mănăstirea a fost construită pe o stancă înaltă, la altitudinea de 880 de metri, pe malul stâng al râului Dâmbovița.

În ceea ce privește ctitorul mănăstirii, acesta este învăluit în mister. Se presupune că ar fi fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I, însă o legendă locală spune că ctitorul mănăstirii este voievodul Negru-Vodă. Biserica din peşteră, atribuită lui Negru-Vodă a fost construită în secolul al XIII-lea, odată cu cetatea Câmpulung-Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti.

Schitul Cetățuia este amintit pe vremea lui Mihai Viteazul, care a trecut acolo în 1595. În anul 1658, aici s-a refugiat domnistorul Constantin Șerban, iar în anul 1690 şi Constantin Brâncoveanu, din a cărui poruncă s-a pictat cel de al doilea strat în biserica din stânca, însă și Nicolae Alexandru Voievod, Ioan Radu Negru Voievod, Vladislav Vlaicu, Vlad Ţepeş, Matei Basarab la 1634, Stolnicul Constantin Cantacuzino la 1775 și primul rege al României, Carol I, ce a vizitat în câteva rânduri ruinele vechii cetăţi.

„Rămâi uimit de atâta mărire şi pari că eşti pe altă lume”  

Mănăstirea are 2 biserici: o biserică veche într-o peșteră naturală și o nouă biserică de lemn în stil maramureșean. Biserica rupestră este împărţită clasic, în Sfânt Altar, naos şi pronaos. Această biserică păstrează trei straturi suprapuse de pictură, constatate de pictorul Teodorescu în anul 1922.

În cetate există mai multe minuni ale lumii creștine. În 1996, pentru slujire, icoanele cu imaginea Maicii Domnului au început să se rupă. De atunci, mii de pelerini vin aici în fiecare an pentru a se ruga icoanei. La colțul celei mai înalte stânci din vârful Cetățuia se află o cruce numită „Crucea dorințelor” și se spuen că aici s-a rugat Negru-Vodă să scape de invadatori. Aceeași legendă spune că cei care ajung aici și se roagă vor avea 3 dorințe împlinite.

Pe poteca de piatră, care coboară de la cruce, există mai multe urme săpate în piatră. Aceste urme misterioase, conform legendei, ar fi ale lui Negru-Vodă și a soției sale. Rugându-se să scape de urgia tătarilor, domnitorul ar fi cerut un semn că rugăciunea i-a fost auzită. Pe când coborau de pe vârful pe care s-au rugat, stânca s-a topit sub paşii lor, semn că rugile le-au fost îndeplinite.

Scriitorul Petre Ispirescu spunea că la Cetăţuia „te simţi mai aproape de Dumnezeu. Un fel de teamă neînţeleasă ţi se strecoară în inimă; rămâi uimit de atâta mărire şi pari că eşti pe altă lume”, relatează Adevărul.ro.