Mănăstirea Voroneț, o poveste despre alte povești. Picturile sunt și azi un mister nedeslușit
Mănăstirea Voroneț, situată în satul cu același nume, parte din orașul Gura Humorului, este una dintre cele mai valoroase bijuterii ale patrimoniului cultural și religios din România. Întemeiată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, aceasta se remarcă prin bogăția scenelor biblice pictate pe pereții săi, atât în interior, cât și la exterior. Însă ceea ce o face cu adevărat unică este culoarea celebră „albastru de Voroneț”, un pigment misterios și inconfundabil.
O capodoperă construită într-un timp record
Mănăstirea Voroneț poartă hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și a fost ridicată în doar trei luni și trei săptămâni, în 1488, pe locul unei biserici de lemn. Construcția a fost ordonată de Ștefan cel Mare, iar picturile interioare au fost realizate în timpul domniei sale. Cele exterioare, însă, au fost adăugate în timpul domniei fiului său, Petru Rareș, în secolul al XVI-lea. Această îmbinare a două perioade istorice diferite face ca biserica să aibă o importanță deosebită în evoluția artei medievale românești.
Picturile de la Voroneț, Biblia în imagini
Una dintre trăsăturile distincte ale Mănăstirii Voroneț este complexitatea și bogăția scenelor biblice pictate. Atât în interior, cât și în exterior, sunt reprezentate într-un stil monumental scene religioase care redau esența Vechiului și Noului Testament.
În interior, atenția vizitatorilor este atrasă de scene precum „Cina cea de Taină” sau „Împărtășirea Apostolilor”.
Exteriorul este dominat de impresionanta frescă a „Judecății de Apoi”, amplasată pe peretele de vest, împărțită în patru registre care simbolizează Raiul și Iadul, luptele dintre îngeri și demoni, dar și drumul sufletelor păcătoase spre judecată.
Albastrul de Voroneț, un mister nedezvăluit
Deși frescele Voronețului se remarcă prin complexitatea și detaliile iconografice, cel mai celebru element al mănăstirii rămâne „albastrul de Voroneț”.
Această culoare, folosită în mod dominant în picturile exterioare, a captivat privirile timp de secole și a dat naștere unor speculații intense cu privire la compoziția sa. Albastrul de Voroneț este de o intensitate aparte și s-a păstrat extrem de bine în fața trecerii timpului, chiar și în condiții meteorologice dure. Până astăzi, compoziția exactă a pigmentului nu a fost descoperită.
Un alt aspect care face pictura de la Voroneț remarcabilă este integrarea elementelor laice în reprezentările religioase. Frescele includ motive locale, de la instrumente muzicale tradiționale, precum buciumul și cobza, până la peisaje și vestimentație specifică Moldovei medievale.
Culorile predominante, albastrul, verdele și ruginiul, sunt apropiate de nuanțele naturale ale peisajului din jurul mănăstirii, ceea ce oferă frescelor o autenticitate aparte.
