„Insula iepurilor” din Japonia fascinează turiștii! Animalele sunt foarte prietenoase

Insula japoneză Ōkunoshima, cunoscută astăzi drept „Insula Iepurilor”, este un loc unde drăgălășenia inocentă a sutelor de iepuri care locuiesc aici se suprapune peste un trecut istoric extrem de întunecat. Aceste animale simpatice au ajuns să ocupe insula în număr mare și îi întâmpină pe turiști încă de la coborârea de pe feribot, alergând prin iarbă, apropiindu-se fără teamă și adulmecând vizitatorii chiar înainte ca aceștia să apuce să-și scoată aparatele foto.

Este o experiență cu adevărat neobișnuită: vizitatorii se așază pe iarbă, iar în doar câteva momente sunt literalmente înconjurați, „asediați” de iepuri din toate direcțiile. Zâmbetele apar instant, aparatele foto sunt folosite continuu, iar ceea ce pare o raritate naturală atrage turiști din întreaga lume pe insula Ōkunoshima, în prefectura Hiroshima. Insula are o suprafață de aproximativ 4,3 kilometri și poate fi parcursă integral pe jos.

Aproximativ 500 de iepuri trăiesc în Ōkunoshima

În prezent, aici trăiesc aproximativ 500 de iepuri, ceea ce, raportat la dimensiunea redusă a teritoriului, face ca aceștia să fie prezenți aproape peste tot. Iepurii nu au apărut aici ca parte a unui proiect turistic. La începutul anilor ‘70, un grup de elevi a eliberat pe insulă câțiva iepuri domestici. În absența prădătorilor naturali și într-un mediu favorabil, aceștia s-au înmulțit rapid, ducând în timp la actuala populație numeroasă, un adevărat „clan” de iepuri care domină insula.

Totuși, dincolo de imaginea idilică devenită virală pe rețelele sociale, Ōkunoshima are un trecut profund întunecat. Pe insulă pot fi observate și astăzi clădiri dărăpănate, structuri industriale ruginite și uneori chiar obiecte rămase în urmă, precum măști de gaz abandonate. Toate acestea sunt legate de perioada 1929–1945, când insula a fost transformată într-un centru secret de producție a armelor chimice.

În acea perioadă, Armata Imperială Japoneză producea aici în principal iperită și alte substanțe toxice extrem de periculoase. Insula era atât de strict secretizată încât lipsea de pe unele hărți oficiale, iar activitatea era ascunsă complet publicului.

După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea facilităților au fost distruse sau abandonate, însă o parte dintre clădiri au rămas în picioare până în prezent.