Burnoutul face victime! Specialiștii avertizează: epuizarea cronică nu este o simplă oboseală, ci o afecțiune reală

Tot mai mulți tineri ajung la psiholog sau la psihiatru din cauza epuizării. Concentrați exclusiv pe carieră, mulți își neglijează viața personală și socială, ajungând la oboseală cronică și tulburări de somn. Burnoutul devine una dintre cele mai frecvente probleme ale generației actuale, iar echilibrul între viața profesională și cea personală pare tot mai greu de atins.

Ce este, de fapt, burnoutul

Într-o lume dominată de competiție, termene-limită și performanță continuă, tinerii angajați sunt tot mai prinși într-un ritm care îi epuizează fizic și psihic. Dorința de afirmare și teama de a nu fi înlocuiți îi împing să muncească ore suplimentare, să renunțe la vacanțe și chiar la viața socială. Rezultatul este adesea o formă gravă de epuizare, care nu se mai rezumă la oboseală trecătoare, ci se transformă într-o stare de colaps total.

Psihologul Camelia Ciorica explică faptul că burnoutul este o tulburare complexă, cauzată de stresul cronic netratat. „Epuizarea profesională nu apare peste noapte. Este rezultatul unei perioade lungi de presiune, suprasolicitare și lipsă de odihnă. Corpul începe să dea semne: tulburări de somn, dureri de cap, scăderea performanței. Mulți ignoră aceste semnale și continuă să tragă de ei, până când organismul cedează. În cazuri extreme, epuizarea duce la depresie severă, infarct sau chiar moarte subită". 

Sfaturi pentru prevenirea burnoutului

Specialista atrage atenția că generația tânără este mai vulnerabilă, pentru că are acces permanent la tehnologie și este conectată non-stop la muncă. „Mulți lucrează și noaptea, verifică e-mailuri în weekend și nu se deconectează niciodată. În mintea lor, pauza înseamnă pierdere de timp, dar în realitate, lipsa relaxării duce la colaps. Am avut pacienți care au ajuns în cabinet după ce au fost internați cu tensiune mare sau tulburări cardiace, toate cauzate de stres și lipsa somnului”.

Pentru a preveni burnoutul, specialistul recomandă un echilibru clar între viața profesională și cea personală. „E important ca fiecare să învețe să spună "nu". Să-și stabilească limite, să nu accepte să lucreze în exces doar din teama de a nu dezamăgi. Odihna, activitățile recreative, mișcarea și contactul cu prietenii sunt esențiale. Nu trebuie să ne fie rușine să cerem ajutor. Munca e importantă, dar nu valorează mai mult decât sănătatea noastră”.

Lipsa odihnei și stresul constant afectează sistemul cardiovascular

Specialiștii avertizează că burnoutul nu este doar o problemă psihologică, ci și una medicală. Lipsa odihnei și stresul constant afectează sistemul cardiovascular, endocrin și imunitar, iar în multe cazuri consecințele pot fi ireversibile. Studiile arată că persoanele cu epuizare cronică au un risc crescut de infarct și accident vascular cerebral. În Japonia și Coreea de Sud, termenul „karoshi” (moarte prin suprasolicitare) a devenit o realitate recunoscută oficial.

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri este cel al jurnalistei japoneze Miwa Sado, în vârstă de 31 de ani, care a murit din cauza insuficienței cardiace provocate de suprasolicitare. Ancheta a arătat că tânăra lucrase peste 159 de ore suplimentare într-o singură lună și avusese doar două zile libere. Autoritățile au stabilit că moartea ei a fost cauzată direct de epuizare.

Cazuri reale de epuizare soldate cu deces în România

Moartea subită a unei doctorițe de doar 40 de ani a îndurerat profund lumea medicală, în decembrie 2024. Femeia, medic anestezist, a murit imediat după ce a asistat la o intervenție chirurgicală la Spitalul din Mangalia. Potrivit colegilor, după terminarea operației, aceasta a mers acasă, unde i s-a făcut brusc rău. Echipajul medical sosit la fața locului nu a mai putut să o salveze. Colegii și apropiații au declarat că medicul lucra simultan la trei unități medicale (la Spitalul din Mangalia, la o clinică privată din Constanța și la Călărași) și era extrem de obosită. 

Un alt caz care a stârnit un val de furie este cel al medicului rezident Emanuel Mirel Luca, în vârstă de 28 de ani, găsit fără viață în locuința sa din Iași, în aprilie 2025. Potrivit familiei și colegilor, tânărul lucra constant peste program, având gărzi frecvente și puține zile de odihnă. Deși ancheta oficială nu a indicat o cauză medicală exactă publică, apropiații au vorbit despre epuizarea fizică și psihică ca factor determinant al tragediei, afirmând că Emanuel era „sfârșit de oboseală” și nu mai reușea să se refacă între turele lungi din spital.