Ce este sindromul „burnout” și cum poate fi prevenit
Sindromul „burnout” este adeseori descris ca o stare de epuizare fizică și psihică, însoțită de stări de depresie, negativism și anxietate, care apare mai ales din cauza stresului de la locul de muncă. Cei care se confruntă cu burnout pot ajunge în situația de a nu mai face față sarcinilor zilnice, inclusiv activităților din viața personală, și pot avea inclusiv stări fizice de rău, cu dureri de cap sau probleme gastrointestinale. Pe de altă parte, pentru companii, burnout-ul înseamnă reducerea performanțelor angajaților, creativitate și productivitate scăzute, rezultate care se lasă așteptate, o rată scăzută a retenției, dar și costuri mai mari cu asigurările medicale ale oamenilor.
Stresul cronic la locul de muncă este principala cauză a burnout-ului, iar companiile care nu iau măsuri pentru a-și proteja angajații ajung să simtă din plin efectul epuizării asupra oamenilor cheie din firmă. De cele mai multe ori, cei care ajung să își urască locul de muncă, să nu se poată relaxa, să sufere de depresie și anxietate demisionează, așa că firmele intră într-un cerc vicios al recrutărilor și demisiilor dacă nu acționează la timp pentru a preveni epuizarea angajaților.
Cum recunoști burnout-ul
Burnout-ul poate fi ușor de recunoscut dacă managerii sunt atenți la comportamentul angajaților. Cele mai frecvente simptome includ:
- absenteism sau nerespectarea programului de lucru
- o scădere a productivității sau a calității muncii unui angajat bun
- schimbări comportamentale, precum reacțiile impulsive sau cinismul
- lipsa de motivație a unui angajat care obișnuia să fie plin de energie.
De multe ori, managementul defectuos este principala cauză a apariției burnout-ului și a demisiilor care urmează. De aceea, pentru a fi un bun manager nu este suficient doar să observi pasiv aceste schimbări, ci trebuie să te asiguri că stilul tău de management nu duce la înrăutățirea situației sau, mai rău, o cauzează.
Ce pot face managerii pentru a preveni burnout-ul
Măsurile luate la timp pot preveni epuizarea angajaților și îi pot ajuta pe aceștia să facă față mai ușor sarcinilor de lucru, să se simtă incluși la locul de muncă și să își mențină motivația.
1. Oferă feedback constructiv. Lipsa aprecierii și a recunoașterii sau o lipsă de direcție pot cauza frustrare. Când oamenii nu sunt siguri că munca lor este apreciată, simt că nu sunt ajutați să se îmbunătățească sau doar sunt criticați pentru greșeli, dar nu beneficiază de susținere și ghidare în direcția potrivită, nu va dura mult până când vor renunța să își mai dea silința. Feedback-ul acordat angajaților trebuie întotdeauna să sublinieze lucrurile pozitive, să laude succesele lor și să ofere într-un mod constructiv sugestii de îmbunătățire.
2. Încurajează oamenii să profite de concediu. Zilele libere la care au dreptul angajații anual nu trebuie privite de nicio companie drept o corvoadă. În fond, acest timp este destinat deconectării, relaxării și reîncărcării bateriilor angajaților, astfel încât să-și poată reface puterile și să revină la lucru cu forțe proaspete.
Burnout-ul este cel mai frecvent în companiile în care cultura organizațională descurajează oamenii să profite de concediu, încearcă să le limiteze zilele libere sau să îi facă să se simtă vinovați, ceea ce conduce la crearea unei atmosfere toxice la locul de muncă. Pe de altă parte, companiile care își încurajează angajații să se bucure de concediu, le oferă beneficii pentru a-i stimula să profite de zilele libere, precum acordarea unor tichete de vacanta sau a unor bonusuri, reușesc să le câștige acestora loialitatea, să îi ajute să se simtă motivați, în formă, și să își îmbunătățească rezultatele și retenția pe termen lung.
3. Ține evidența sarcinilor de lucru individuale și ale echipei. Nu sunt puțini managerii care au căzut în capcana atribuirii tot mai multor sarcini acelor angajați competenți care lucrează repede și bine. Însă această practică este principala cauză a suprasolicitării angajaților, care ajung în scurt timp să nu mai facă față sarcinilor de lucru, să muncească peste program și să aibă performanțe din ce în ce mai reduse. Soluția este ca toate sarcinile să fie împărțite în mod egal în echipă, iar fiecare dintre ele să aibă termene limită care sunt ușor de respectat pentru toți.
4. Redu pe cât posibil numărul și durata ședințelor. În special în mediul corporatist, ședințele ocupă o mare parte din programul angajaților, ceea ce duce la o scădere a productivității sau la imposibilitatea îndeplinirii sarcinilor de lucru în timpul orelor de program. De aceea, este bine ca ședințele să fie ținute în prima parte a zilei, să nu dureze mai mult de o oră, iar la ele să participe doar cei direct interesați de temele de discuție. Atunci când comunicarea poate avea loc și prin intermediul e-mail-ului sau a sistemelor de mesagerie din companie, numărul ședințelor poate fi redus, iar eficiența celor programate poate fi una sporită.
Reține că burnout-ul apare cel mai frecvent în mediile toxice de lucru, unde presiunea este mare, stresul este ridicat, iar oamenii simt că nu fac față ritmului alert de lucru. Dacă atmosfera de la birou este una plăcută și prietenoasă, și angajații se vor simți mai în largul lor și se vor dedica mai ușor sarcinilor de serviciu, fără să se simtă copleșiți de situație și fără să aibă un sentiment de singurătate sau neînțelegere.
