Crește vârsta de pensionare! Uite de când se aplică măsura

Femeile vor ieși la pensie la aceeași vârstă cu bărbații. Este anunțul momentului făcut de ministrul Muncii, Marius Budăi. 

Creștere etapizată

Românii muncesc mai mult, trăiesc mai puțin și vor ieși la pensie...mai târziu. Ministrul Muncii, pesedistul Marius Budăi, a anunțat că pragul vârstei de pensionare va fi ridicat în cazul femeilor. 

Invitat în emisiunea „Sinteza Zilei”, moderată de Mihai Gâdea la postul Antena 3, ministrul a spus că România e obligată să ia această măsură întrucât ea fost introdusă în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), proiect negociat cu Comisia Europeană. 

Astfel, vârsta la care femeile vor putea ieși de pe piața muncii va fi crescută etapizat, de la 61 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Vârsta de pensionare în cazul bărbaților va rămâne neschimbată. Conform actualei legi, bărbații pot beneficia de pensie după împlinirea vârstei de 65 de ani. 

Prag egal pentru femei și bărbați

Scopul acestei măsuri, afirmă ministrul este de a egala pragul de pensionare, astfel încât să se aplice criterii egale, atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților:

"Este un lucru asumat prin PNRR. Vârsta de pensionare la femei creşte oricum în baza legii actuale 263 şi va ajunge la 63 de ani, după care va urma o etapă unde va fi egalizare la 65 de ani, dar nu dintr-o dată”, a declarat ministrul. 

Când intră în vigoare măsura

Ministrul a continuat arătând faptul că această modificare se va face în etape. După creșterea vârstei de pensionare în cazul femeilor, de la 61 la 63 de ani, vor urma noi majorări treptate ale stagiului minim de cotizare. Cel târziu în 2030, vârsta de pensionare în cazul femeilor trebuie să fie aceeași ca în cazul bărbaților:

„Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani și 6 luni și va crește treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030. Stagiul complet de cotizare pentru bărbați este de 35 de ani”,  a afirmat ministrul Muncii. 

„Puteți trăi cu 200 de euro?„

În contextul majorărilor de prețuri la produsele alimentare și la facturile pentru utilități, pensionarii privesc cu disperare către politicieni. 

Citește și: De ce nu cresc pensiile? Ministrul Muncii, Marius Budăi, a oferit explicații

Conform cifrelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în România trăiesc acum peste 5 milioane de pensionari, dintre care în jur de un milion primesc lunar pensia minimă socială garantată, adică 1000 de lei. 

În aceste condiții, ministrul Muncii spune că negociază intens pentru a putea crește pensiile în perioada următoare. Măsura ar avea sprijinul Băncii Mondiale.

Marius Budăi susține că, într-o discuție cu comisarii europeni implicați în negocierea PNRR, i-a întrebat pe aceștia dacă ei ar putea trăi cu 200 de euro/lună (1000 ron), cuantumul pensiei minime în România, sau cu 300 de euro net/lună (1500 ron - cuantumul salariului minim pe economie):

„I-am întrebat şi pe tehnicienii şi pe comisarii din Uniunea Europeană: Dacă în România este pensia minimă 200 de euro şi salariul minim este 300 de euro pe net, dacă dumnealor ar putea trăi cu 200 sau 300 de euro pe lună. Au recunoscut că nu”, a mai spus ministrul Muncii din cabinetul Ciucă. 

Un sistem nesustenabil

În România, sistemul de pensii a devenit nesustenabil. Din cauza faptului că peste 5 milioane de români (conform datelor oficiale, neoficial, numărul ar fi de peste 7 milioane) au ales să emigreze, ei contribuie la sistemul de pensii din țările unde lucrează, nu la cel românesc. 

Astfel, piața muncii se confruntă cu o presiune enormă, în condițiile în care „hemoragia” forței de muncă nu s-a oprit încă. Un număr tot mai mic de angajați susține un număr tot mai ridicat de pensionari. Despre acest subiect, Marius Budăi a menționat că: 

„Le-am explicat (N.R. - celor de la Comisia Europeană și Banca Mondială) de ce nu poate există o sustenabilitate a sistemului de pensii din România. Le-am explicat că noi în România avem în ţări din Uniunea Europeană între 4-5 milioane de cetăţeni români care au fost pregătiţi în România pe cheltuiala României, contribuie la PIB-ul altor ţări şi contribuie la sistemele de pensii de acolo şi nu în România. Au înțeles foarte bine de ce avem nevoie de sprijin în mediul de afaceri să atragem acea forță de muncă greu angajabilă.”, a arătat ministrul pesedist. 

Scade speranța de viață

Potrivit ultimelor date furnizate de Eurostat, speranța de viață a românilor a scăzut în ultimii ani. Astfel, România are a doua cea mai mică speranță de viață din Uniunea Europeană. După noi se află doar Bulgaria, diferența fiind de doar câteva luni. 

În medie, speranța de viață a românilor este de 74 de ani, în Bulgaria fiind de 73 de ani și 6 luni.

În cazul bărbaților, speranța medie de viață e de doar 70,4 ani, iar femeile trăiesc, în medie, până la 78,3 ani. Cifrele sunt mai mici față de cele raportate în 2019, când speranța de viață a românilor era de 75 de ani. Țara noastră se situează și aici mult în urma mediei europene,  (80,4 ani).

Țările europene cu cea mai ridicată speranță de viață sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,8 ani).

Citește și: Ce se întâmplă cu pensiile românilor? Cui îi vor scădea veniturile și cine va beneficia de mai mulți bani

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!