Descoperire neașteptată la o balastieră din Bistrița-Năsăud. Aur în valoare de milioane de lei, provenit din vechile zăcăminte ale Munților Rodnei

O descoperire surprinzătoare a readus în atenție potențialul aurifer din nordul României. În urma unor lucrări de excavare efectuate la o balastieră din zona Uriu, județul Bistrița-Năsăud, în albia Someșului Mare au fost identificate „câteva kilograme” de aur aluvionar. Deși cantitatea nu este una industrială, valoarea estimată a metalului prețios poate ajunge la milioane de lei, iar autoritățile au fost nevoite să emită o autorizație specială pentru recuperarea și valorificarea acestuia.

Aur descoperit accidental în timpul lucrărilor de excavare

Totul a pornit de la activități obișnuite de exploatare a nisipului și pietrișului. În timpul lucrărilor, în materialul extras din albia râului Someșul Mare au fost observate particule de aur, confirmând prezența aurului aluvionar în zonă.

Situația este rar întâlnită, însă nu complet surprinzătoare pentru specialiști, având în vedere geologia regiunii și proximitatea față de vechile zone miniere din Munții Rodnei.

Autorizație specială pentru valorificarea aurului

Pentru a putea prelucra și valorifica metalul prețios, compania implicată a solicitat și obținut o autorizație de mediu. Fenomenul este strict reglementat, întrucât aurul aluvionar, chiar dacă apare în cantități reduse, are valoare economică ridicată și necesită proceduri legale clare pentru extracție.

Un reprezentant al autorității de mediu a explicat situația, pentru Libertatea, astfel:

„Am emis o singură autorizație pentru aur aluvionar din Someșul Mare, însă pentru o cantitate destul de mică, câteva kilograme, pentru a putea fi prelucrată. Au solicitat-o de la o balastieră, în urma excavațiilor de nisip și pietriș, la Uriu, din câte îmi amintesc”.

Cum ajunge aurul în râuri

Aurul aluvionar se formează în urma proceselor naturale de eroziune. Rocile care conțin aur sunt descompuse treptat de apă, iar particulele fine sunt transportate de-a lungul râurilor.

Datorită densității sale ridicate, aurul nu este purtat pe distanțe mari, ci se depune în zonele unde curentul apei scade în intensitate: în coturile râurilor, în spatele pietrelor mari sau în depunerile de nisip și pietriș.

Acest mecanism explică prezența aurului în Someșul Mare, unde sedimentele pot concentra particule extrem de fine de metal prețios.

Specialiștii consideră că aurul identificat în Someșul Mare provine, cel mai probabil, din formațiunile geologice ale Munților Rodnei, o zonă cu tradiție minieră îndelungată.

Regiunea a fost exploatată încă din perioada medievală, iar în secolele XVIII–XIX, aurul era extras atât din galerii subterane, cât și prin spălarea aluviunilor din râuri.

Deși zona nu are notorietatea Munților Apuseni, urmele activităților miniere istorice sunt încă vizibile în compoziția sedimentelor din nordul Transilvaniei.

Chiar dacă descoperirea de la Uriu a atras atenția publicului, experții subliniază că este vorba despre cantități reduse de aur. Aceste acumulări nu indică existența unor zăcăminte noi exploatabile la scară mare, ci mai degrabă confirmă continuitatea proceselor naturale de transport al aurului în zonă.

.