Aurul rar descoperit în Prahova, ajunge în presa internațională. Tezaurul vechi de 3.000 de ani, un mister pentru arheologi
Descoperirea tezaurului din aur vechi de aproximativ 3.000 de ani, găsit în județul Prahova, a atras atenția presei internaționale. Publicația Archeonews, specializată în descoperiri arheologice și istorice din întreaga lume, scrie despre colierele rare din aur scoase la iveală lângă Urlați.

Potrivit arheologilor, obiectele descoperite ar putea schimba modul în care sunt datate unele artefacte din Epoca Bronzului și începutul Epocii Fierului. Tezaurul include trei coliere masive din aur, dar și piese din fier și bronz, găsite într-un loc izolat de un detectorist autorizat.
Coliere rare din aur, descoperite în Prahova
„Comoara, găsită pe un deal izolat din apropierea zonei Marginea Pădurii, lângă orașul Urlați, include trei podoabe masive din aur pentru gât, cu o greutate totală de peste 300 de grame. Alături de acestea au fost descoperite roți din fier, două securi mici și o brățară din bronz, formând un ansamblu rar de obiecte despre care specialiștii spun că ar putea obliga la o reevaluare a cronologiei Epocii Bronzului și începutului Epocii Fierului în regiune”, scrie Archeonews.
Publicația scrie că detectorul a indicat un semnal puternic în apropierea unei pietre mari, iar la o adâncime de doar 25 de centimetri au apărut primele obiecte.
„La o adâncime de aproximativ 25 de centimetri, acesta a descoperit primele obiecte: mici roți din fier așezate deasupra și în jurul unui grup compact de artefacte.

În interior se aflau trei spirale grele din aur. La început, acestea păreau a fi brățări. Analizele ulterioare au arătat însă că erau, de fapt, coliere sau gulere din aur, rulate strâns pentru a încăpea într-un spațiu redus”.
Specialiștii spun că modul în care au fost așezate obiectele arată că acestea nu au fost pierdute întâmplător, ci depuse cu grijă.
Descoperirea ridică întrebări pentru arheologi
Arheologul Alin Frînculeasa, specialist în arheologie preistorică și cercetător activ în Prahova, a descris descoperirea drept una excepțională pentru România.
Dificultatea nu constă doar în bogăția tezaurului, ci și în datarea lui. Potrivit lui Frînculeasa, obiectele par să aparțină unui interval cronologic foarte larg, care acoperă mijlocul și sfârșitul Epocii Bronzului, precum și începutul primei Epoci a Fierului.
Acest lucru ridică o întrebare importantă: au fost obiectele realizate la distanță de secole unele de altele și reunite ulterior sau trebuie revizuite ideile actuale despre datarea unor artefacte similare?
Pentru arheologi, tocmai această incertitudine face descoperirea atât de importantă, scrie publicația.
Unul dintre colierele din aur prezintă decorațiuni asemănătoare motivelor întâlnite pe ceramica din Epoca Bronzului. Alte piese amintesc de forme cunoscute de pe obiecte din argint descoperite în contexte diferite, iar acest amestec de stiluri și materiale este unul dintre motivele pentru care tezaurul a stârnit interesul specialiștilor.
Ofrandă ritualică sau comoară ascunsă
Arheologii iau în calcul două variante principale. Prima este ca tezaurul să fi fost depus intenționat ca ofrandă ritualică într-un loc cu semnificație specială.
A doua ipoteză este că obiectele au fost ascunse într-o perioadă de pericol de o comunitate care încerca să își protejeze averea.
Zona în care au fost găsite artefactele urmează să fie cercetată arheologic pentru a se stabili dacă în apropiere a existat o așezare preistorică, un loc de cult sau o zonă funerară.
Specialiștii vor analiza și compoziția aurului pentru a afla de unde provenea metalul și cum era prelucrat. Cercetările ar putea oferi informații importante despre legăturile comerciale și tradițiile meșteșugărești din regiunea carpatică în urmă cu aproximativ 3.000 de ani, mai scrie Arkeonews.



































