Guvernul pregătește reduceri de posturi și cheltuieli salariale. Ce conține pachetul 3 de austeritate
Guvernul pregătește al treilea pachet de măsuri de austeritate, care vizează atât administrația locală, cât și structurile centrale, într-un efort de a eficientiza cheltuielile publice și de a răspunde presiunilor bugetare. Surse politice au confirmat că, în cadrul întâlnirilor recente de la Palatul Victoria, s-a discutat reducerea cu 10% a numărului de posturi ocupate în primării și limitarea cheltuielilor salariale cu 10% în instituțiile centrale. Planul ar urma să fie validat de coaliția de guvernare și adoptat prin asumarea răspunderii în Parlament.
Reduceri de personal în primării
Un punct central al acestui nou pachet de reforme îl reprezintă administrația locală. Toate primăriile vor fi obligate să reducă cu aproximativ 10% posturile ocupate, ceea ce înseamnă că personalul din aceste instituții va fi mai restrâns. Totuși, tăierile nu vor fi aplicate uniform, ci diferențiat, în funcție de organigrama fiecărei unități administrativ-teritoriale. În localitățile unde personalul este deja dimensionat eficient, impactul va fi mai mic, în timp ce primăriile supradimensionate vor resimți reduceri mai mari.
Reducerea cheltuielilor salariale la nivel central
În ceea ce privește administrația centrală, nu se va impune neapărat un val de concedieri directe, ci mai degrabă o scădere a cheltuielilor salariale cu 10%. Acest lucru ar putea însemna diminuarea unor sporuri, plafonarea unor beneficii sau reorganizarea unor structuri interne. Analiza va fi făcută separat pentru fiecare instituție, ceea ce va conduce la tăieri diferențiate: unele ministere ar putea fi afectate mai puternic, în timp ce altele ar resimți schimbări minore.
Posibile comasări și desființări de instituții
Discuțiile din coaliție includ și variante mai drastice, precum comasarea sau chiar desființarea unor instituții publice, pentru a reduce birocrația și a diminua costurile administrative. În plus, se analizează modificarea rangului unor localități: unele municipii ar putea fi retrogradate la statut de orașe, în timp ce anumite comune ar putea fi ridicate la rang de orașe, în funcție de numărul de locuitori și resursele disponibile.
Reacțiile liderilor politici
Premierul Ilie Bolojan și liderii coaliției – printre care vicepremierul Marian Neacșu, primarul Craiovei Lia Olguța Vasilescu, Dominic Fritz și reprezentanți ai UDMR și ai grupului minorităților – au analizat aceste măsuri, urmând ca PSD să ia o decizie finală în ședința de luni. Verdictul definitiv este așteptat marți, când pachetul ar putea fi asumat oficial de guvern.
Președintele Nicușor Dan a declarat că aceste reforme se vor desfășura etapizat și că, până la viitoarele alegeri, obiectivul este o reducere de 20% a personalului din administrația locală și centrală, excluzând sectoare sensibile precum poliția, sănătatea și educația.
Două scenarii de lucru pentru reforma administrației
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că există două scenarii principale: unul care vizează exclusiv reducerea numărului de posturi ocupate, iar altul care presupune o combinație între tăieri de personal și scăderea cheltuielilor pentru bunuri și servicii. În opinia sa, măsurile trebuie aplicate diferențiat, astfel încât administrațiile locale care au gestionat eficient resursele să fie mai puțin afectate, în timp ce instituțiile cu organigrame încărcate să suporte reduceri mai consistente, scriu cei de la Observator News.
Impactul și controversele pachetului de austeritate
Deși guvernul subliniază că aceste reforme sunt necesare pentru echilibrarea bugetului și eficientizarea administrației, există nemulțumiri în interiorul coaliției și în rândul autorităților locale. Criticii atrag atenția că simpla reducere a posturilor nu este suficientă pentru o reformă reală și că accentul ar trebui pus pe modernizarea proceselor administrative și pe digitalizare, nu doar pe tăieri de personal.