Mănăstirea unică în România. E săpată în stâncă de gresie și are două altare, unul ortodox și unul catolic
Mănăstirea Corbii de Piatră este situată în comuna Corbi, din județul Argeș. Biserica este un ansamblu rupestru din secolul XIV, reînființat în anul 1512. Lăcașul de cult iese în evidenţă prin două altare, unul ortodox şi unul catolic, scrie adevărul.ro. Pe vremuri, acolo Neagoe Basarab folosea locul pentru judecările publice.
Cum a apărut biserica Corbii de Piatră
Istoria bisericii Corbii de Piatră a început încă din cele mai vechi timpuri, căci specialiștii susțin că au găsit urme de locuire preistorice. Mai mult decât atât, în timpul civilizației dacice, locul a fost folosit ca un altar sau un sanctuar religios. În perioada medievală, acest loc a fost transformat în schit.
Pima atestare documentară a mănăstirii a fost la 23 iunie 1512, când „monahia Magdalina, în mirenie Mușa, fiică și soție de boier, proprietară ereditară a moșiei de la Corbi, redeschide mănăstirea înființând la Corbi prima mănăstire de călugărițe de la noi din țară”, potrivit lui Nicolae Iorga.
Biserica Corbii de Piatră are două altare
Biserica încastrată în rocă, înrudită tipologic cu lăcaşurile rupestre din Capadocia, are două altare pe un singur naos. „Există un altar ortodox şi unul catolic, ceea ce ne aduce aminte de urmaşii lui Basarab I, care, însoţindu-se cu doamne de religie catolică, au avut de ales între Roma şi Constantinopol”, explică, pentru Adevărul, Cristian Cocea.
De-a lungul bisericii, săpată tot în stâncă, se află trapeza mânăstirii, un spaţiu amenajat ca un fel de tribunal în aer liber, despre care tradiţia locului spune că i-ar fi slujit voievodului Neagoe Basarab drept divan pentru judecarea multelor pricini ale supuşilor săi, cu prilejul hramului bisericii - Adormirea Maicii Domnului. „Potrivit mărturiilor, locul era folosit de Neagoe Basarab pentru a face judecată publică în cauzele care erau de competenţa sa, iar cei ce asistau la judecată, formau un semicerc pe dealul ce coboară de la mănăstire spre drumul de acces”, spune Cristian Cocea.
Schitul are cea mai veche pictură
“Schitul are, într-adevăr, cea mai veche pictură din Ţara Românească (început de secol XIV). Frescele din biserică sunt originale, iar unii istorici ai artei consideră că ele au servit drept model pentru cele de la Biserica Domnească din Curtea de Argeş, realizate cu un secol mai târziu. Pictura abia se mai vede însă. Fresca este, din păcate, deteriorată în cea mai mare masură, din cauza unor microorganisme şi nu s-a găsit pâna acum o soluţie de conservare şi refacere”, spune conducerea Direcţiei pentru Cultură Argeş.
Citește întreg articolul pe adevărul.ro.