România, în topul UE la inflație. Economist: „Prețurile ne întorc la meniul din anii '90, cu parizer, margarină și cartofi“

Într-o perioadă în care economiile lumii se confruntă cu diverse provocări, România își câștigă trista faimă ca fiind țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Această situație, departe de a fi o onoare, aduce cu sine consecințe serioase pentru populație și ridică întrebări cu privire la politicile guvernamentale și impactul acestora.

Potrivit datelor Eurostat pentru luna februarie 2024, inflația din România a atins cote alarmante, cu un procent de 7,1%. Comparativ cu alte state membre ale UE, această cifră este de departe cea mai înaltă, cu Croația pe locul secund, având o inflație de 4,8%, și Estonia pe locul trei, cu 4,4%. În contrast, zona euro se confruntă cu propriile sale dificultăți economice, dar inflația sa rămâne mult sub nivelul României, la 2,8%.

Impactul asupra populației

Pentru Adrian Negrescu, un economist de renume, problema inflației excesive poate fi atribuită în principal statului român. El subliniază că statul este singurul care pare să beneficieze de pe urma acestei situații, colectând taxe și impozite suplimentare, în timp ce populația suferă. Negrescu denunță politica statului de a menține prețurile în creștere constantă, subminând astfel puterea de cumpărare a cetățenilor și afectând grav nivelul lor de trai.

O consecință directă a inflației este observată în comportamentul consumatorilor, care se întorc la produsele alimentare mai ieftine, adesea asociate cu perioada anilor '90. Margarina, cartofii și parizerul devin din nou vedetele rafturilor de magazine, iar acest lucru provoacă perturbări majore în structura pieței și în strategiile de prețuri ale retailerilor. Chiar și apa de la robinet, cu toate riscurile sale, devine o alternativă pentru mulți, deoarece prețurile altor băuturi au devenit prohibitiv de mari.

„Ne-am întors deja la anii '90, pentru că dacă te uiți în radiografia vânzărilor din magazine, vei vedea că margarina, cartofii și parizerul au trecut în prim-planul vânzărilor. Românii s-au întors la cele mai ieftine produse din magazine și, de aceea, s-a ajuns la niște distorsiuni majore pe zona de ofertare și de pricing. Multe dintre hipermarketuri se văd nevoite să importe produse alimentare de bază din alte țări, în condițiile în care românii nu prea mai cumpără altceva decât produse alimentare de bază, din prisma banilor pe care îi au la dispoziție“, spune Negrescu, citat de Adevărul.  

Ce urmează

Negrescu avertizează că serviciile vor fi probabil următoarele în linie pentru creșteri de prețuri, cu impactul lor asupra puterii de cumpărare a populației. Această tendință s-a manifestat deja în trimestrul al patrulea al anului precedent, iar se pare că va continua în anul în curs. Prin urmare, se preconizează că nivelul de trai al românilor va continua să fie sub presiune, cu posibile consecințe sociale și economice pe termen lung.

România se confruntă cu o situație economică delicată, iar inflația excesivă este doar unul dintre aspectele acestei probleme.