S-a ales praful de o clădire unică din România. Prețioasul vestigiu, care a contribuit la construcția Turnului Eiffel, este o ruină. FOTO&VIDEO

Unul dintre cele mai prețioase vestigii de la noi, furnalul de la Govâjdia, a ajuns în ultimii ani, practic, o ruină. El şi-a încetat activitatea în jurul anului 1924, iar de atunci a rămas în conservare şi a rămas una dintre atracţiile turistice din împrejurimile Hunedoarei.

Localnicii din Hunedoara au putut circula, până la începutul anilor 2000, cu „mocănița” pe calea ferată care lege oraşul de minele din Ţinutul Pădurenilor, iar zona din vecinătatea vechiului furnal era loc de popas şi de agrement pentru hunedoreni, la sfârşit de săptămână.

Linia de tren intersectează la furnal căile Nădrabului şi Runcului, iar traseele drumeţilor continuă spre satele pitoreşti ale Ghelari (apoi Poieniţa Voinii, Bunila, Alun, Vadu Dobrii), Govâjdia, Lelese (Cerişor, Sohodol) şi Runcu Mare, traversând pădurile întinse pe zeci de kilometri.

Locuitorii din Hunedoara speră ca „mocănița” să mai plimbe turiștii

Totuși, calea ferată din pădurile din Hunedoara a fost dezafectată acum 20 de ani, dar, autorităţile locale şi judeţene au anunţat că atât ea, cât şi monumentul istoric cel mai reprezentativ de pe traseul acesteia, vor fi reabilitate şi transformate în atracţii turistice.

Dar, cu ajutorul voluntarilor, traseul fostelor mocăniţe mai este promovat şi, uneori îngrijit. Ei speră că în viitor va putea fi folosit de turişti.

Din păcate, clădirea furnalului de la Govâjdia, o adevărată minune, se află într-o stare avansată de degradare. Bucăţi de cărămidă şi tencuială se desprind la fiecare atingere mai apăsată din pereţi.

Clădirea este pe cale să se prăbușească, zidurile se desprind, tencuiala cade, din cauza vechimii construcţiei, cuprinsă de mucegai şi umezeală. Cuptorul a devenit o groapă de gunoi, iar printre crăpăturile sale cresc buruienile.

Planurile de reabilitare au eșuat

Ba mai mult, acoperișul nu mai e demult întreg. O bucată din el a fost luată de vânt și distrusă, în timp, de furtuni. Hornul cuptorului a rămas şi el fără învelitoare, iar apele pluviale băltesc în interior. Rugina a cuprins şi a distrus parţial piesele de fier rămase în structura furnalului, iar în curtea acestuia, o fostă clădire administativă s-a prăbuşit complet.

Deși s-a încercat reabilitarea furnalului, prin accesarea de fonduri europene, acest lucru nu s-a mai întâmplat, până la urmă. În ultimii trei ani, furnalul a fost înscris pe lista celor aproape 100 de monumente istorice, cuprinse în Programul Naţional de Restaurare, derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului. Furnalul de la Govăjdia are nevoie de lucrări de restaurare şi consolidare, însă a rămas pe lista de aşteptare, nefiind alocate fonduri pentru realizarea lor.

Furnalul există de 200 de ani

Uitat de lume, furnalul de la Govăjdia are o istorie impresionantă. A fost construit între anii 1806 şi 1810 pe amplasamentul unui fost atelier de fier din Evul Mediu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul, alimentat cu minereu de fier de la vechile mine din Munţii Poiana Ruscă, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie.

Exponatele realizate aici au fost prezentate la Expoziţia Universală de la Paris, din 1889, pentru care a fost ridicat Turnul Eiffel, iar o legendă plăcută localnicilor spune că piese din fontă fabricate la Govăjdia au fost folosite la construcţia turnului-simbol al Franţei.

Activitatea de aici s-a oprit la începutul secolului al XX-lea, odată cu dezvoltarea Uzinelor de fier de la Hunedoara, devenite principalul producător de fontă din Imperiul Austro-Ungar.

Cuptorul său uriaş s-a păstrat intact şi le oferă vizitatorilor săi o mărturie vie despre industria fierului din urmă cu două secole. Deşi are nevoie de reabilitare, monumentul istoric a fost, însă, ignorat de autorităţi, în ultimele decenii.

Monumentul istoric este unic în România şi reprezintă unul dintre cele mai vechi furnale cu turnare în flux continuu de producţie care pot fi vizitate în Europa, scrie Adevarul.