Tăierea pensiilor magistraţilor a ajuns din nou pe masa CCR. Decizia ar putea fi și de această dată tergiversată, deși au mai fost 4 amânări

Este zi decisivă la Curtea Constituțională a României (CCR). Proiectul Guvernului privind reforma pensiilor magistraților va fi dezbătut din nou, după patru amânări succesive, însă șansele ca o decizie finală să fie luată astăzi sunt reduse. Motivul: unul dintre judecători a intrat în concediu paternal, ceea ce poate genera un nou blocaj procedural.

Surse din CCR au confirmat că judecătorul Gheorghe Stan se află în concediu paternal pentru 10 zile, începând cu 9 februarie. Conform Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale, articolul 17, alineatul 2:

„În cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură".

La ultima ședință, din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători au fost prezenți, dar decizia a fost tot amânată pentru a analiza o expertiză contabilă extrajudiciară, depusă cu o zi înainte de ICCJ.

Anterior, două ședințe CCR nu s-au desfășurat din lipsa prezenței a patru judecători, propuși de PSD, care au invocat diverse motive, printre care convocarea în zile nelucrătoare și programarea rapidă a ședințelor.

Reforma pensiilor magistraților: ce prevede noul proiect

Proiectul adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan propune:

• Creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani.
• Limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă lunară primită în ultima lună de activitate.

Noul proiect a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații și procurorii cer ca pensia lor să fie apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Bolojan susține plafonarea la 70% din ultimul salariu net.

Primul proiect de reformă a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, după o sesizare a ICCJ. Motivul: Guvernul nu a cerut avizul CSM în termenul legal, deși acesta are caracter consultativ.

Argumentele magistraților: o lege care le afectează drepturile

La începutul lunii decembrie, ICCJ a decis unanim sesizarea CCR privind noul proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat în favoarea sesizării. În comunicatul oficial, Instanța supremă arată:

„Proiectul anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR."

Judecătorii susțin că legea creează un regim juridic discriminatoriu, afectând dreptul magistraților la pensie comparativ cu alte categorii profesionale similare. În plus, expunerea de motive a proiectului nu oferă o fundamentare numerică clară privind impactul financiar al noilor reglementări.

Impactul financiar și contextul pensiilor de serviciu

ICCJ precizează că din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu:

• 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (militari, polițiști, funcționari SRI, SIE, SPP etc.).
• Peste 10.000 sunt magistrați, grefieri, membri ai corpului diplomatic și alte categorii profesionale.

Bugetul pentru pensiile militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei, majoritatea alocate de MAI (7,36 miliarde lei), MApN (5,5 miliarde lei) și SRI (1,08 miliarde lei). Potrivit ICCJ, expunerea de motive pentru modificarea pensiilor magistraților pare mai degrabă un instrument de comunicare publică decât o fundamentare riguroasă.

Chiar dacă dezbaterea are loc astăzi la CCR, probabilitatea unei decizii finale este redusă, având în vedere lipsa unui judecător. Reforma pensiilor magistraților rămâne un subiect controversat, cu multiple implicații financiare și juridice, și cu impact direct asupra independenței justiției în România.