Guvernul își asumă astăzi răspunderea pe reforma pensiilor magistraților. Sunt în joc 231 de milioane de euro din PNRR
Guvernul României se pregătește, marți, 2 decembrie, să își asume răspunderea în Parlament pentru reforma pensiilor magistraților, un pas esențial pentru deblocarea fondurilor europene din PNRR, scriu cei de la B1 TV. Potrivit premierului Ilie Bolojan, adoptarea acestei reforme este crucială pentru sustenabilitatea sistemului de pensii și pentru corectarea unor inechități istorice din sistemul de pensii speciale.
Ce presupune reforma pensiilor magistraților
Proiectul prevede câteva modificări semnificative:
- Pensia magistraților va fi limitată la maximum 70% din ultimul salariu net.
- Vârsta de pensionare va fi 65 de ani, după o perioadă tranzitorie de 15 ani, în prezent magistrații putând ieși la pensie chiar și la 48 de ani.
- Se introduce o vechime minimă în muncă de 35 de ani pentru a beneficia de pensie completă.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ, similar cu situațiile anterioare, iar Curtea Constituțională a respins în trecut legile fără avizul CSM, motiv pentru care adoptarea corectă a reformei este esențială.
Fără această reformă, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR, deja întârziate.
Ce spune premierul Ilie Bolojan despre reformă
Premierul subliniază că reforma are trei obiective principale:
- Asigurarea accesării fondurilor europene.
- Corectarea unor inechități și prevenirea unei pensionări prea rapide cu pensii egale cu ultimul salariu.
- Crearea unui sistem de pensii sustenabil pe termen lung, prin alinierea vârstei și a cuantumului pensiei la standarde rezonabile.
Bolojan a mai precizat că regula pensiei maxime de 70% și a vârstei de pensionare de 65 de ani ar trebui să fie extinsă și la alte categorii de pensii speciale, cu ajustări specifice fiecărei categorii.
Magistrații domină topul pensiilor speciale
Datele publicate în octombrie 2025 arată că:
- Numărul total al pensiilor speciale a ajuns la 11.786 de beneficiari.
- Magistrații rămân cei mai numeroși beneficiari, cu 5.755 de persoane incluse în Legea 303/2022.
- Pensia medie a magistraților depășește 25.000 de lei, plasându-i în fruntea topului, urmată de diplomați, funcționari parlamentari și personal aeronautic.
De ce este crucială adoptarea reformei
Adoptarea rapidă a reformei nu este doar o măsură socială, ci și una financiară: fără această lege, România riscă să piardă fonduri PNRR vitale, deja întârziate, iar o eventuală contestare la CCR ar amâna și mai mult implementarea.
Guvernul mizează pe o decizie rapidă a Parlamentului pentru a pune pensii speciale pe baze sustenabile și pentru a asigura respectarea principiilor de justiție socială și echitate între diferite categorii profesionale.
