Tornada din Ardeal, cea mai letală furtună din istoria României. Mărturii sfâșietoare

Recent, Litoralul Românesc a fost lovit de o furtună neobișnuit de puternică, stațiunea Vama Veche, fiind literalmente întoarsă pe dos. Astfel de fenomene extreme de o violență ieșită din comun nu sunt, de fapt o noutate pentru România. Istoria meteorologică a țării noastre  consemnează o furtună uimitoare, cunoscută azi ca “tornada din Ardeal”. A lovit în anul 1912 mai multe localități din Transilvania, iar despre acest eveniment dramatic există foarte multe mărturii.

13 mai 1912, cea mai puternică tornadă din istoria României

Din punct de vedere meteorologic, România sfârșitului de secol IXX și începutului de secol XX era marcată de numeroase catastrofe naturale, așadar, este greșită impresia că manifestările violente ale vremii se petrec doar de câțiva ani încoace, explică meteomania.ro.

Istoria consemnează perioade uriașe de secetă, dar și furtuni de o violență nemaivăzută.

Dr. Bogdan Antonescu, cercetător științific III la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, absolvent al Universității din Manchester, în prezent director al European Severe Storms Laboratory a consultat Bazele Europene de Fenomene Severe.

Estimează, astfel, că, din 1683 și până în 2019, România ar fi fost lovită de circa 185 de tornade.

Una dintre ele a avut loc în anul 1912, la 13 mai, în localitatea Brețcu (Beretztelke), astăzi localitatea Breaza din județul Mureș, în apropiere de Reghin.

Tornada a fost precedată de căldură excesivă

Începutul de mai a fost neobișnuit de cald în toată Europa, inclusiv în România. La 2 mai 1912, la Londra temperatura se apropiase de 30°. Londonezii au căutat să-și petreacă timpul liber în afara orașului, dar, din cauza aglomerației, a fost blocată circulația trenurilor.

La Paris s-au înregistrat 32°, dar în sudul Franței temperaturile au crescut până la 40°. Franța, cunoscuse cu un an în urmă o mare targedie. 40.000 de oameni au murit în decursul a 70 de zile consecutive de caniculă insuportabilă.

 În Madrid, căldura a fost insuportabilă, iar la Roma, maxima zilei a fost de 35°.

La 5 mai, o alertă meteorologică a fost emisă la Zürich, unde din cauza topirii istorice a zăpezii de pe munți a avut lioc o mare avalanșă care a acoperit o pădure întreagă.

Institutul meteorologic din România anunța, tot la 5 mai, că maxima înregistrată în București era de 32°.

Formarea tornadei, cea mai letală furtună din istoria României

În noaptea de 12 spre 13 mai, un aer foarte rece pătrunde în România, aducând ploi torențiale în partea de vest a țării.

Tornada a lovit prima oară comuna Unguraș, aflată la 15 km sud-vest de orașul Dej. A început după amiaza, în jurul orei 4, după cum consemnează presa vremurilor.

„Dinspre apus s-au ridicat nişte nori negri şi grei cari în formă de semicerc au trecut peste comunele din nordul Dejului îndreptându-să spre sud-vest”, scria revista Unirea. Absolut toate casele au fost distruse și toți copacii doborâți la pământ.

„În Unguraş au fost omorâte mai multe persoane, dintre cei răniţi au mai murit câţiva în zilele următoare. În momentul descărcărei furtunei, un copil a înebunit de groază, iar o femee a amuţit”, a scris și Gazeta Transilvaniei.

Furtuna ajunge și mai puternică în zona Clujului

Tornada coboară spre sud-vest și “atacă” sudul județului Cluj de azi și județul Mureș (pe atunci comitatul Clujului). După ora 16, se dezlănţuie un vânt puternic asupra comunelor Filipişul-mic, Breaza (Brețcu), Bozieș, Socolu de Câmpie, Orosfaia, Ocniţa, Matei, Archiud și Teaca.

„Vântul a măturat tot(...). La intrarea comunei, te întimpină oameni schilavi. Nimenea nu ştie ce e al lui, ce al vecinului, căci bucăţile din edificiile sfărâmate au fost asvârlite la al 10-lea vecin”, scria Foaia Poporului.

„Ridica oameni în aer”

„Pe unde a ajuns uraganul în fuga-i nebună fără ţintă, fără direcţie, secera victime, ridica oameni în aer, făcea totul egal cu pământul. Ţi-se părea că toate au prins aripi nevăzute, ca la signalul dat, se ridicau nebune în văzduh lăsând morţi şi lacrămi în urma lor. Plânset şi vaiet e zi şi noaptea. În faţa catastrofei stau oamenii neajutaţi, flămânzi cu mânile ridicate spre ceriu aşteptând de acolo ajutor.”

Peste zece mii de oameni au rămas fără case. „Bogat şi sărac împreună cerşesc după o bucată de pane (n.n. – pâine).”

Românii din Transilvania și-au dat mână cu mână și au făcut donații importante familiilor afectate de dezastru. 

În localitățile cu populație preponderent maghiară, însuși principele moştenitor Francisc Ferdinand al Austriei a trimis sume uriașe de bani. Se estimează că peste 17 oameni au fost uciși și peste 1500 răniți de tornada severă, iar 1548 de case au fost distruse.

Se estimează că tornada a călătorit aproape 80 de km, din comuna Unguraș, spre sud-vest, până în Breaza (Brețcu). Pagubele provocate de urgie au fost atât de mari, încât ea a fost îndreptățit catalogată drept o tornadă de gradul F3, severă, cu viteza vântului cuprinsă între 252 și 330 km/h. 

În 2002, România a fost lovită de o furtună devastatoare clasificată la intensitate F3+ . O tornadă s-a format la Făcăieni, iar experții au estimat viteza vântului la 300 de km pe oră. Trei oameni au murit.